Un nou cutremur? „Dumnezeu să ne apere. Atâta ne rugăm”

Sâmbătă, 4 martie, s-au împlinit 40 de ani de la cutremurul care a zgâlţâit România din ţâţâni, a lăsat pagube însemnate în urmă şi a luat 1.570 de vieţi omeneşti, 113.000 de persoane fiind rănite. A avut 7,5 pe scara Richter, 32.900 locuinţe au fost prăbuşite sau grav avariate, iar 35.000 familii au rămas fără adăpost. De atunci, au mai fost seisme, dar niciunul de o asemenea amploare. Cei născuţi înainte de `70 îşi mai amintesc încă nefericitul eveniment. „Eram în casă, cu bunicii, a fost un val întâi sus-jos, eram pe genunchi, ne rugam la Dumnezeu şi sălta întâi podeaua sus-jos, bunicul a zis că-i cutremurul, n-am avut timp să ne ridicăm, că a pornit şi lateral”, îşi aminteşte un braşovean.
„Ceea ce am văzut, ne-a fost frică şi nouă. Chiar dacă a fost în oraşe, în Bucureşti, unde a fost, durerea mare...”, rememorează o bunicuţă.
Noi, în Braşov, suntem oarecum feriţi de seisme puternice, dar chiar şi aşa, pompierii le-au spus, la sfârşitul săptămânii trecute, braşovenilor cum trebuie să se comporte înaintea, în timpul şi după producerea unui cutremur. Însă au trecut prea mulţi ani şi nu ne mai sperie foarte tare ideea de cutremur. „Păi, drept să spun, nu prea ştiu ce reguli trebuie respectate”, spune, cu sinceritate, un braşovean.
Copiii de clase primare sunt mai informaţi. „În caz de ceva, la şcoală, când e un cutremur, ne băgăm sub bănci. Şi după ce s-a mai liniştit un pic, ne luăm ghiozdanele pe cap şi ieşim. Le ţinem pe cap să nu ne cadă cărămizi în cap”, explică, foarte serios, un copil.
În cazul producerii unui cutremur, reprezentanţii ISU le subliniază braşovenilor că este foarte important să nu intrăm în panică. Apoi, nu folosim scările sau liftul – cad primele la cutremur, închidem robineţii de apă şi gaz, oprim sursele de electricitate şi căutăm să ne adăpostim sub mese stabile sau în tocul uşilor. Asta dacă suntem în casă. Afară e mai simplu – stăm cât mai departe de clădiri. Şi totuşi...
„De ştiut, ştim, dar practic..., acum nu suntem în situaţie, de informat a tot arătat la televizor ce se poate face, dar nu ştim atunci cum o să... ne ducem, ne băgăm sub masă”, punctează o braşoveancă.
Reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) au mai precizat că este foarte important să aveţi pregătit în casă un rucsac de urgenţă în care să aveţi apă şi mâncare pentru câteva zile, un fluier şi neapărat un aparat radio cu baterii. „Din cauza intervalului lung de revenire a cutremurelor de mare magnitudine, percepţia asupra riscului seismic scade, aspect ce se poate manifesta prin neglijarea proiectării şi realizării construcţiilor, dar şi prin neglijarea unei educaţii şi informări adecvate privind astfel de situaţii. Întrucât mişcarea seismică este un eveniment imprevizibil, apărut de regulă prin surprindere, un rol important revine instruirii tuturor oamenilor privind regulile de comportare specifice acestei situaţii. Dorim ca braşovenii şi întreaga populaţie să fie informată să ştie cum să se comporte înainte de producerea unui cutremur, în timpul producerii unui cutremur şi după terminarea seismului”, a explicat cpt. Ciprian Sfreja, purtător de cuvânt ISU Braşov.
Oarecum, între munţi, Braşovul este ferit de cutremure foarte mari. Însă... „Dumnezeu să ne apere. Atâta ne rugăm”, încheie cei mai în vârstă, care au trăit aşa ceva.

Pompierii braşoveni au desfăşurat la finalul săptămânii trecute o acţiune de prevenire în zona Complexului Comercial Astra, unde au discutat cu cetăţenii despre „regulile” cutremurului.