Un braşovean, membru de onoare al Academiei Române

Braşovul are un membru de onoare în Academia Română. Este vorba despre prof. dr. Marcian David Bleahu (foto), fiu al Braşovului, născut în 1924, personalitate binecunoscută pentru activităţile ştiinţifice în diverse domenii (geologie, geografie, speologie, ecologie) şi o vastă activitate de răspândire a ştiinţei şi culturii (conferinţe publice, radio, Tv şi publicistică). Titlul i-a fost acordat, în urma unui vor secret, în cadrul Adunării generale a plenului Academiei Române, care a avut loc în 28 iunie 2018. „Muzeul Casa Mureşenilor Braşov salută alegerea geografului braşovean Marcian David Bleahu, ca membru de onoare al Academiei Române (secţia de Ştiinţe Geonomice).
Alegerea prof. dr. Marcian David Bleahu în această funcţie reprezintă un lucru remarcabil pentru Braşov, Domnia Sa alăturându-se celor 20 de academicieni braşoveni omagiaţi în anul 2016, în cadrul simpozionului „Mari geografi braşoveni” la Casa Mureşenilor”, au precizat reprezentanţii Muzeului Casa Mureşenilor. .
Prof. dr. Marcian David Bleahu a activat ca geolog de teren timp de 70 de ani, făcând ridicări şi publicând 51 de foi geologice din teritoriul României la diferite scări.
Pe plan teoretic a fost primul care a intuit importanţa cercetărilor în domeniul dinamicii litosferei în procesul de formare al structurilor tectonice. Împreună cu colegii italieni M. Boccaletti, P. Manetti şi americani (B. Burchfield), a interpretat structura lanţului carpatic, realizând o sinteză de evoluţie paleogeografică. Rezultatele combătute aprig de tectonicienii români, au fost acceptate ulterior de către aceştia, iar prof. Bleahu le-a prezentat în conferinţe în ţară şi străinătate (Viena, Budapesta, Basel, Geneva, Potsdam etc.), culminând cu publicarea a două masive volume (Tectonica Globală).
Cercetarea de teren i-a dat posibilitatea să ia contact cu masive calcaroase ce l-au dus la studierea lor morfologică şi hidrologică, implicit şi a reţelelor de ape subterane, devenind astfel un pasionat speolog. A explorat şi descris peste 130 de km de galerii de peşteră, săli şi avene trăgând concluzii genetice. A ţinut conferinţe publice, Tv, radio, a publicat articole, studii şi volume, unele de sinteză, altele de colaborare, fiind considerat Speologul nr. 1.
„Este de relevat interesul pentru patrimoniul naţional al ţării, realizând, în cadrul Institutului geologic al României, Muzeul Naţional de Geologie, o instituţie muzeală de fală a Bucureştiului, mult apreciată şi de cercurile ştiinţifice de specialitate de peste hotare. Activitatea de o viaţă în natură l-a împins la analiza relaţiei omului cu ea, adică la principiile filosofice ale ecologiei. A fost un militant al ecologiei politice, înţeleasă nu ca luptă dusă în favoarea omului (de ex.: să scăpăm de deşeuri), ci în favoarea naturii (cum să nu încărcăm natura cu deşeuri şi la o exploatare raţională a resurselor ei). În calitate de senator al Parlamentului României a contribuit substanţial la stabilirea liniilor directoare ale legislaţiei pentru ocrotirea naturii, iar ca o caracterizare a ei a prezentat, în revista „Ţara Bârsei”, în anul 2002, obiectivele protejate (arii şi monumente ale naturii) din judeţul Braşov. Volumul „Priveşte înapoi cu mânie… Priveşte înainte cu spaimă” (apărut în 2001) trebuie considerat ca un manual al ecologismului militant. Tot dragostea de natură l-a făcut un neobosit drumeţ, oferind celor interesaţi excelente ghiduri turistice. Pentru omul de ştiinţă şi cultură prof. dr. Marcian David Bleahu, acordarea titlului de Membru de Onoare al Academiei Române reprezintă o binemeritată distincţie”, a afirmat prof. Şerban Dragomirescu, membru al Comitetului Naţional de Geografie (Bucureşti).