Un braşovean îndrăgostit de Austria

„Nu uit cât de bine am fost primit”. Sub acest titlu, o publicaţie din Austria, Kronen Zeitung, îi dedică un articol braşoveanului Rareş Tudose, care a emigrat în oraşul Vorarlberg acum aproape 10 ani. Lucrează în IT, dar activează şi ca pompier voluntar. Şi-a îmbrăcat uniforma de pompier special pentru şedinţa foto. „Era firesc să dau ceva înapoi ţării care m-a primit cu braţele atât de deschise. De aceea m-am alăturat pompierilor. Vorarlberg mi-a dat şansa să demonstrez că noi, românii, suntem altfel”, a declarat acesta. „Viaţa în Vorarlberg este aşa cum au descris-o bunicii mei în România înainte de venirea comuniştilor la putere”, mai declară austriecilor, braşoveanul.

„Trebuia să mă adresez mamei şi tatălui meu cu «tovarăşe»”
 Rareş Tudose, în vârstă de 37 de ani locuieşte în Vorarlberg din 2014 şi lucrează ca tehnician IT la Festivalul de la Bregenz. Vorbeşte fluent germană, a învăţat-o deja în România, la Braşov, care a fost cândva unul dintre centrele saşilor transilvăneni. Îşi aminteşte şi acum de perioada dictaturii comuniste.
„A fost o perioadă atât de traumatizantă încât chiar îmi amintesc anumite lucruri. De exemplu, trebuia să mă adresez mamei şi tatălui meu cu «tovarăşe», pentru că în blocul nostru de locuinţe locuiau oameni foarte iubitori de partid. Eram mai mult sau mai puţin proprietatea partidului, naţionalizată, dacă vreţi. Apoi îmi amintesc că mi-ar fi plăcut să mă bălăcesc în cadă. Dar nu puteam, pentru că rareori era apă caldă. Da, şi încă mai am în minte imagini cu cozile nesfârşite de oameni care aşteptau pentru pâine şi alte alimente.Tatăl meu, care era inginer electrician, a predat la universitate. Din nefericire, a murit în timpul pandemiei. Mama mea locuieşte încă în Braşov”, spune Rareş.

„Nu am vrut să plec. Am lucrat la IBM şi am câştigat foarte bine”
El a studiat electronică şi informatică în România. „Nu am vrut să plec. Am lucrat la IBM şi am câştigat foarte bine pentru acea perioadă. Apartamentul era plătit, maşina era achitată. În plus, sunt femei frumoase în România. Nu, motivul a fost cu totul altul. Pe 27 mai 2014 am primit o scrisoare. În ea se spunea că ar putea avea loc o mobilizare. Contextul era anexarea Crimeei de către Rusia. În România, se presupunea de fapt că va fi o prăbuşire încă din 2014, aşa cum fusese şi anul trecut. Nu am vrut să mergem la război sub nicio formă. Am vrut să mă căsătoresc în acea perioadă, am sunat la comandamentul militar şi am întrebat care este situaţia. Mi-au spus că, dacă eşti plecat în străinătate, în Europa, timp de cel puţin un an, nu te mai lasă să te înrolezi. Aşa că nu am ezitat mult timp. La 5 iunie am început să muncesc ca lucrător de leasing în departamentul de servicii de construcţii la Festivalul din Bregenz. Astăzi lucrez acolo în departamentul IT. La început m-am gândit că ar fi o modalitate bună de a face o punte de legătură până când voi şti ce se întâmplă cu adevărat în ţara mea. Acum se împlinesc nouă ani de când sunt aici, în Vorarlberg”, mai precizează Rareş.
Deşi îi este dor de România, spune că se simte acasă la Vorarlberg, unde oamenii sunt foarte calzi.