Un braşovean în echipa care pregăteşte colonizarea Lunii

După ce a fost primul român în spaţiu şi al 103-lea om care a părăsit atmosfera terestră, Dumitru Prunariu pregăteşte colonizarea Lunii şi face strategii pentru ca asteroizii care vin spre Pământ să fie deviaţi.

40 de ani de la primul zbor în spaţiu
În luna mai se împlinesc 40 de ani de când Dumitru Prunariu devenea primul român care ajungea în spaţiu – la 14 mai 1981. Evenimentele politice ulterioare au făcut ca Prunariu să rămână singurul cosmonaut român, iar aceasta face din braşovean un personaj şi mai interesant. Dumitru Prunariu spune că şi acum îşi aminteşte fiecare detaliu al acelui zbor în care căuta mereu să deseneze cu ochii minţii conturul României pe globul pământesc văzut din afara atmosferei. Deşi zborul spaţial a fost o misiune extrem de importantă, a însemnat doar punctul de lansare în cariera lui Prunariu.    „Este adevărat că acel zbor a fost punctul meu de plecare într-o nouă carieră. Mi-am ales această carieră şi au urmat activităţi la nivel tot mai înalt pentru că am dorit să dovedesc că investiţia care s-a făcut atunci în mine, când încă eram foarte tânăr şi nu eram specializat în domeniul cosmic decât prin antrenamentul pe care l-a efectuat în Orăşelul stelar, nu a fost făcută în zadar.
Am început numeroase activităţi naţionale şi internaţionale. De la preşedintele Agenţiei Spaţiale Române, ambasador în Federaţia Rusă, reprezentant al României în delegaţiile noastre la Comitetul ONU pentru Explorarea Paşnică a Spaţiului Extraatmosferic – la care am fost de două ori şi preşedinte al acestui comitet – în foruri superioare ca reprezentant şi expert guvernamental în două grupuri de lucru de experţi guvernamentali ai Conferinţei pentru Dezarmare privind Aspecte legate de Spaţiul Cosmic, iar acum sunt vicepreşedinte al unui grup de lucru al acestui comitet al ONU, pentru elaborarea Agendei Spaţiale 2030 a ONU în domeniul cosmic”, a precizat cosmonautul într-un interviu acordat Adevărul.

Studiază pericolul asteroizilor
Pentru ca filmul vieţii să fie unul desprins cu adevărat din science-fiction, Dumitru Prunariu studiază acum asteroizii care s-ar putea intersecta cu orbita Pământului şi modul în care orbita acestora ar putea fi uşor deviată, astfel încât impactul să nu se producă. „Mă ocup, în cadrul unei organizaţii internaţionale, de asteroizii cu potenţial de impact cu Terra, de pregătirea noastră pentru a face faţă unor eventuale cataclisme legate de ciocnirea cu asteroizi, dar şi de elaborarea unor tehnologii care, aplicate în spaţiul cosmic cu ani înainte ca acei asteroizi să vină spre Pământ şi să ne pună în pericol, orbita lor să fie puţin modificată, astfel încât să ne lase în pace, să trăim în pace, aşa cum o facem acum”, explică expertul român în astronomie.

Pe Lună, la Polul Sud vor fi construite baze permanente
După aselenizarea din 1969, americanii îşi propun ca în viitorul apropiat să ajungă din nou pe Lună. De data aceasta, însă, nu va fi doar o misiune pentru ca omul să ajungă pe satelitul natural al Pământului, ci se vor face primii paşi pentru colonizarea acestuia.  „Luna prezintă un obiectiv. Deja, peste 4 ani, un nou echipaj va ajunge pe Lună, un echipaj din care va face parte şi o femeie, iar, încet-încet, pe Lună, la Polul Sud vor fi construite baze permanente, unde oamenii vor veni, vor cerceta, vor lucra, vor exploata resursele naturale ale Lunii, iar aceste activităţi trebuie într-un fel reglementate pentru ca Luna să rămână un satelit natural al Pământului cu o activitate sustenabilă, protejată, realizată în bună înţelegere şi colaborare internaţională. Şi, astfel, am ajuns să fiu numit preşedintele unui club global de lucru pentru dezvoltarea sustenabilă a activităţilor lunare în cadrul Asociaţiei Moon Village, care este asociată acestui Comitet al Naţiunilor Unite pentru Explorarea Paşnică a Spaţiului Atmosferic”, a dezvăluit Prunariu preocupările în vederea colonizării Lunii.   
Deşi a ajuns în multe locuri celebre din lume şi a lucrat şi lucrează pentru cele mai prestigioase instituţii de pe planetă în domeniul zborurilor spaţiale, Dumitru Prunariu spune că întotdeauna a căutat să se întoarcă la „pâinea rumenă de casă”, cum numea România atunci când încerca să-i traseze conturul din spaţiul cosmic.