Un braşovean cumpără clădiri de patrimoniu din Transilvania pentru Ungaria

De câţiva ani, Ungaria cumpără clădiri istorice de pe teritoriul Transilvaniei. Astfel, statul maghiar a devenit proprietarul a zeci de imobile de patrimoniu din România.
Interesul guvernului de la Budapesta este în special pentru construcţiile care au legătură cu istoria Ungariei, mai ales din perioada glorioasă a regatului.
Majoritatea acestor clădiri sunt degradate şi necesită mari investiţii pentru renovarea lor. Deşi legea este de partea statului român, acesta a renunţat de fiecare dată la dreptul de preemţiune pentru a cumpăra aceste monumente istorice.

România s-a predat
Acum câţiva ani, Daniel Olteanu, pe atunci deputat PNL, făcea o declaraţie prin care atrăgea atenţia că „Ungaria cumpără monumentele de patrimoniu din România, pentru că statul român refuză să conserve istoria naţională”.
Daniel Olteanu solicita Guvernului demararea de urgenţă a unei proceduri de evaluare a monumentelor naţionale de patrimoniu, care se află în stare de degradare şi sunt oferite spre vânzare statului român. „Este ruşinos ca România să aştepte intervenţia străinilor pentru salvarea monumentelor naţionale.”, a mai spus Olteanu.
Fostul liberal se arăta indignat după ce clădirea fostului Hotel „Dacia” din Satu Mare a fost achiziţionată de către „una dintre cele mai importante entităţi de management al activelor din Ungaria, o entitate deţinută chiar de statul maghiar.
Obiectivul declarat al acestei entităţi a statului maghiar, Manevi Zártkörű Részvénytársaság, controlată de Magyar Nemzeti Vagyonkezelő Zrt. (n.r. Compania Naţională de Management al Activelor din ţara vecină), este de a conserva şi dezvolta în beneficiul Ungariei activele tangibile şi intangibile ale patrimoniului naţional, de la peste 450 de companii şi până la monumente de patrimoniu şi opere de artă.”
De la aceste declaraţii au trecut câţiva ani, iar statul român asistă în continuare amorţit la achiziţionarea tot mai agresivă, de către statul maghiar, a clădirilor istorice din Transilvania.
Singura acţiune a reprezentanţilor statului nostru este de a renunţa la dreptul de preemţiune pentru mai multe clădiri de patrimoniu scoase la vânzare şi care intră inevitabil în proprietatea statului maghiar.
Potrivit Legii privind protejarea monumentelor istorice, „Monumentele istorice aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat pot fi vândute numai în condiţiile exercitării dreptului de preemţiune ale statului român, prin Ministerul Culturii şi Cultelor, pentru monumentele istorice clasate în grupa A, sau prin serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, pentru monumentele istorice clasate în grupa B, ori al unităţilor administrativ-teritoriale, după caz, potrivit prezentei legi, sub sancţiunea nulităţii absolute a vânzării”.
Aceeaşi lege spune că „În actele de înstrăinare, concesionare, închiriere, dare în administrare sau dare în folosinţă gratuită a monumentelor istorice se va menţiona regimul de monument istoric al imobilelor şi obligaţia protejării acestora.”
Însă, până în momentul în care o clădire de patrimoniu intră în proprietatea cuiva sau a altui stat, în cazul de faţă cel maghiar, mai multe instituţii ale statului român trebuie să renunţe la dreptul de a-l cumpăra.
Legea privind protejarea monumentelor istorice mai spune că „În cazul în care Ministerul Culturii şi Cultelor sau serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor nu îşi exercită dreptul de preemţiune (…), acest drept se transferă autorităţilor publice locale, care îl pot exercita în maximum 15 zile”.
Concluzia este că, orice gânduri conspiraţioniste ar avea statul maghiar, principalul vinovat este statul român care îşi lasă de izbelişte clădirile de patrimoniu.
Guvernul României ar putea să oprească „expansiunea” Ungariei foarte simplu, mai ales că legea este de partea lui, dar nu îi pasă.

Cine cumpără pentru Ungaria?
Cele mai multe clădiri de patrimoniu din România au fost cumpărate de Ungaria prin firma maghiară Manevi Zártkörű Részvénytársaság.
Dar, în luna aprilie a anului trecut, compania ungurească a înfiinţat, la Satu Mare, societatea Manevi Pro Transilvania SRL prin care a continuat cumpărarea de imobile de patrimoniu.
Firma sătmăreană, care se ocupă cu „închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate”, este reprezentată la noi de cetăţeanul magiar Zsanett Olah (născut la Ljubljana, în fosta Iugoslavie) şi administrată în prezent de cetăţeanul maghiar Robert Petras (născut la Braşov).
Înfiinţată în 1997 la Budapesta, Manevi Zártkörű Részvénytársaság este o companie de stat maghiară şi s-a aflat în portofoliul Magyar Nemzeti Vagyonkezelő (Agenţia Naţională de Management al Activelor din Ungaria).
Apoi, în anul 2018, a fost transferată sub autoritatea Ministerului Afacerilor Externe, intrând astfel direct în subordinea Guvernului Ungariei.
Manevi Zártkörű Részvénytársaság (Manevi Zrt) avea anul trecut un capital social de 102 000 000 forinţi şi 16 angajaţi.
Ţara vecină nu a ascuns că scopul înfiinţării acestei companii este de a sprijini, alături de o altă organizaţie numită Comitatus-Energia Beruházási, Kereskedelmi és Szolgáltató Zrt, demersul guvernului maghiar de a proteja clădirile cu semnificaţie pentru Ungaria, prin înfiinţarea „Fundaţiei pentru conservarea patrimoniului construit din Europa Centrală”.

Politică de stat
Demersul guvernului Orban a demarat în urma unei solicitări a Parlamentului Ungariei: “Pentru a realiza conservarea şi întreţinerea anumitor clădiri şi structuri din regiunea Europei Centrale care nu beneficiază de protecţie, dar au valoare culturală, istorică, artistică, arhitecturală şi sunt relevante pentru patrimoniul istoric, cultural, artistic al Ungariei, Adunarea Naţională solicită Guvernului să ia măsurile necesare în numele statului pentru înfiinţarea Fundaţiei pentru Conservarea Patrimoniului Construit din Europa Centrală (denumită în continuare: Fundaţia) sub forma unui fond fiduciar de interes public.”
Astfel, în anul 2020, ambele partide aflate la guvernare în Ungaria, KDNP şi Fidesz, au susţinut ideea, iar Parlamentul maghiar a votat legea pentru ca guvernul maghiar să înfiinţeze Fundaţia pentru Conservarea Patrimoniului Construit din Europa Centrală (Közép-Európai Épített Örökség Megőrző Alapítványt – KEÉÖMA).
Statutul KEÉÖMA cuprinde mai multe activităţi cum ar fi „asigurarea patrimoniului istoric, cultural şi construit al Ungariei în regiunea Europei Centrale prin conservarea, renovarea, dezvoltarea şi întreţinerea acestuia” dar şi „asigurarea cunoaşterii şi cercetării acestuia în scopuri culturale, sprijin pentru organizaţii şi persoane care oferă activităţi educaţionale, culturale şi de cercetare ştiinţifică în domeniul patrimoniului istoric, cultural şi construit maghiar în regiunea Europei Centrale; efectuarea de activităţi educaţionale (…); organizarea de publicaţii şi evenimente legate (…), crearea unei prezenţe online care să atragă publicul (…).”
Pentru funcţionare, guvernul Ungariei a donat iniţial fundaţiei două companii de stat, Manevi Zrt. şi Comitatus-Energia şi peste şase miliarde de forinţi (aproximativ 15 milioane de euro).
Iar anul trecut, prin Manevi Zrt, a fost fondată în România, Manevi Pro Transilvania, prin care au fost cumpărate mai multe proprietăţi în Transilvania.
În luna februarie a acestui an, Manevi Pro Transilvania SRL a beneficiat de o majorare de capital de 148 de milioane de lei (aproximativ 30 de milioane de euro), iar în prezent, capitalul social al firmei sătmărene depăşeşte 114 milioane de euro.
Azi, KEÉÖMA înglobează mai multe fundaţii şi companii conduse de Ministerul Afacerilor Externe din Ungaria şi este administrată de adjunctul ministrului. Zona de acţiune al KEÉÖMA nu este doar în România ci şi în teritorii din Croaţia, Slovacia şi Slovenia care, pe vremuri, făceau parte din Ungaria Mare.

La cumpărături în Transilvania
Prima achiziţie a statului maghiar a unei clădiri de patrimoniu din Transilvania a fost în anul 2018 când a cumpărat Hotelul Dacia din Satu Mare.
Inaugurat în 1902, hotelul Pannonia din Satu Mare a fost naţionalizat de comunişti după al doilea război mondial şi rebotezat Dacia. În 1995, a fost privatizat prin metoda MEBO şi foştii angajaţi au devenit acţionari. În 2007, clădirea a fost cumpărată de omul de afaceri Vasile Ţânţaş, contra sumei de 1,7 milioane de euro. Noul proprietar s-a angajat să o renoveze şi să o transforme într-un hotel de lux. Însă investiţiile au fost abandonate, iar clădirea a rămas în paragină.
Zece ani mai târziu, hotelul este scos la vânzare şi, după ce statul român renunţă la dreptul de a-l cumpăra, este achiziţionat de Manevi Zrt. cu patru milioane de euro.
Scopul statul maghiar prin această achiziţie a fost să redea clădirii strălucirea de altădată, şi să-i repună pe faţadă prima sa denumire, „Pannonia”. Deocamdată, finalizarea renovării clădirii simbol din Satu Mare se pare că mai are de aşteptat.
Apoi au urmat şi alte clădiri de patrimoniu care au intrat în proprietatea statului ungar.

În 2019 a fost cumpărat fostul sediu al Primăriei Carei lăsat în paragină de câţiva ani (şi se pregăteşte şi cumpărarea fostei centrale termice) şi Hotelul Corona (fostul Korona) din Sighetul Marmaţiei.
În 2020, Hotelul Ferdinand din Haţeg (deţinut acum de firma înfiinţată în acest an, MTS Hotel & Property Management, al cărei unic proprietar este Manevi Pro Transilvania).
Dar cel mai agresiv an de acaparare a clădirilor istorice de către guvernul Ungariei a fost 2021.
Anul trecut, a fost cumpărată Casta Teleki din Baia Mare, Hotelul Ardealul (Crucea Albă) şi Teatrul Vechi (Hirschl), ambele din Arad, Castelului Wesselényi din Jibou, judeţul Sălaj (printre puţinele imobile pentru care statul român a simulat că se foloseşte de dreptul de preemţiune), Hotel Parc din Oradea, Hotel Onix din Tuşnad, Hotelul Turist şi Vila Rază de Soare ambele de lângă Lacul Roşu, Hotel Casino din Borsec, toate din judeţul Harghita etc.
Iar în acest an, statul maghiar a mai pus mâna pe Hotelul Concordia din Târgu Mureş şi clădirea Alte Post din Sighişoara (fosta poştă a oraşului din timpul imperiului Habsburgic).

Ajutoarele
Multe dintre aceste clădiri nu au fost cumpărate direct de firma Manevi ci prin intermediari, cum ar fi societatea Micro Vision Consult din Cluj-Napoca, care apoi le-au cedat companiei maghiare.
Statul maghiar s-a mai folosit şi de alte entităţi pentru a acapara imobile de patrimoniu.
Cel mai răsunător caz a fost în 2020 când Fundaţia Sapientia a cumpărat, cu aproape şase milioane de euro, Hotelul Melody din Cluj-Napoca.
Fundaţia Sapienţia a fost înfiinţată în anul 2000 de cei opt conducători ai bisericilor istorice maghiare din Transilvania. Acest demers a avut loc după ce guvernul şi Parlamentul Ungariei au decis fondarea Universităţii Sapientia (înfiinţată în 2001 şi cu facultăţi în Miercurea Ciuc, Cluj-Napoca şi Târgu-Mureş) finanţând astfel învăţământul superior în limba maghiară din Transilvania.
Fundaţia Sapientia mai finanţează şi Universitatea Creştină Partium din Oradea.
Pe lângă Fundaţia Sapientia, în România mai cumpără sau concesionează imobile şi alte entităţi finanţate din Ungaria cum ar fi Fundaţia „Sfântul Francisc” (aceasta a concesionat pentru 50 de ani Castelul din Criş al familiei Bethlen, Castelul Stubenberg din Săcueni, Bihor, Castelul Balási din Caşin, judeţul Harghita), Fundaţia pentru Şcoală (a cumpărat Palatul şi Tipografia Sonnenfeld din Oradea şi clădirea în care a funcţionat Tipografia de Stat Ardealul din Cluj), Fundaţia László Teleki sau Asociaţia Bastion-Várbástya Egyesület (care a cumpărat, la începutul acestui an, Casa Maghiară din Timişoara).

Slovacia se opune
La sfârşitul anului trecut, Ivan Korcok, ministrul de Externe al Slovaciei, a criticat public guvernul Ungariei pentru achiziţiile de teren şi clădiri de patrimoniu de pe teritoriul slovac prin intermediul unui fond de investiţii susţinut din bani publici.

Adică aceeaşi activitate pe care statul ungar o desfăşoară de ani buni şi în România.
Ivan Korcok, a cerut şi lămuriri din partea omologului său în ceea ce priveşte achiziţia de clădiri de patrimoniu în zone din Slovacia unde trăieşte minoritatea maghiară.
Ministrul slovac de Externe a mai cerut public informaţii şi despre programul Ungariei privitor la renovarea de biserici în Slovacia.
La doar o zi după această declaraţie, presa maghiară anunţa că Guvernul Orban a renunţat la programul de 400 de milioane de euro prin care urma să cumpere terenuri agricole şi clădiri de patrimoniu în ţara vecină, Slovacia.