Un brașovean a fost cel mai bun prieten al lui Picasso

Gyula Halasz este singurul brașovean care a intrat în istoria fotografiei mondiale. Renumit pentru reprezentările Parisului anilor ’30, bărbatul s-a identificat cu numele orașului de sub Tâmpa sub pseudonimul Brassai, în traducere „Din Brașov”. A fotografiat deopotrivă prostituate și drogați, ziduri mâzgălite și clădiri celebre, pictori și scriitori în voga acelor vremuri, precum Picasso sau Salvador Dali. Brassai a fost un artist complet, deși s-a remarcat ca fotograf: a sculptat, a pictat, a tapițat, a scris articole de ziar și a publicat 17 volume de cărți. Una din scrierile sale, vernisate în 1964, „Conversations avec Picasso” a fost reeditată recent și lansată săptămâna trecută în Spania, după cum a relatat ArteSpain. Lansarea lucrării în care „scriitorul relatează diferitele conversații avute cu pictorul, în tonalități intime și familiare” l-a readus pe marele artist în atenția publicului. Brașovul, leagăn pentru trei ani Gyula Halasz s-a născut la 9 septembrie 1899, la Brașov. Au apărut speculații cum că ar fi provenit dintr-o familie de evrei, însă mai sigur este faptul că tatăl lui era de etnie maghiară. Gyula „s-a dat” în leagănul natal primii trei ani din viață. S-a mutat apoi cu familia, la Paris, oraș care l-a adoptat, l-a fermecat, iar mai târziu i-a adus celebritatea. Tânărul s-a specializat pe pictură și sculptură la Academia de Arte din Budapesta și apoi la Akademische Hochschule, din Berlin. Pasiunea pentru fotografie l-a încolțit după anii facultății, ani în care a cochetat cu gazetăria. În 1928 își închiriază o cameră de hotel în Montparnasse, unde își amenajează un laborator foto. Cinci ani mai târziu atinge aprecierea criticilor de artă și cunoaște celebritatea. Lumea bună îl știa deja de „Brassai”, presudonim pe care l-a adoptat în 1930. Brassai înseamnă „Din Brașov”, fiind cel puțin curios faptul că a ales numele orașului în care a copilărit doar trei ani și în care se pare că nu s-a mai întors niciodată. Poza necunoscuți și scria despre „vedete” Tot în 1930 îl întâlnește pe Picasso, cel care avea să-i devină cel mai bun prieten. Marele pictor cubist, Pablo Picasso, și-a dat seama că Brassai are veleități de scriitor, iar după ce i-a mărturisit acest lucru, între cei doi s-a înfiripat o strânsă prietenie. Brassai ajunge să se învârtă într-un cerc select, format din artiști, pictori, printre care Henry Miller, Leon-Paul Fargue, Jacques Prevert. Interesant este spectrul fotografiilor sale, care se întinde de la viața depravată de noapte la înalta societate. Fotografiază prostituate, homosexuali, drogați, cafenele, dar și marile bulevarde și piețe din oraș, precum și personaje marcante ale vieții intelectuale: Salvador Dali, Pablo Picasso, Henri Matisse, Alberto Giacometti, Jean Genet, Henri Michaux și mulți alții. „Pentru a înțelege frumusețea străzilor, a grădinilor în ploaie și arșiță, pentru a înțelege Parisul noaptea – pentru asta am devenit fotograf”, spunea Brassai. Este supranumit „ochiul Parisului”, în 1933, când albumul fotografic „Paris de Nuit” este considerat una din cele mai remarcabile lucrări publicate vreodată. După 30 de ani de colecționat fotografii cu inscripții pe ziduri, în 1962 el vernisează expoziția Graffiti. În 1966 devine membru de onoare al American Society of Magazine Photographers, în 1976 este decorat cu Legiunea de Onoare, iar în 1978 publică două noi lucrări „Artists of My Life” și „The Secret Paris of the Thirties”. Este decorat cu „Grand Prix National de la Photographie”. Brașoveanul va muri la Paris pe 7 iulie 1984, fiind înmormântat în Cimitirul Montparnasse din Paris. Etnie versus creație În ciuda patriotismului local și a mândriei afișate pentru personalitățile care au luat naștere din acest oraș, Gyula Halasz este un cvasinecunoscut la Brașov. Ultima expoziție conținând operele lui s-a desfășurat în iunie, la Sfântu Gheorghe, în județul Covasna. Dragoș Matei, unul din fotografii care au postat pe www.foto-magazin.ro spune că, în schimb, maghiarii l-au adoptat pe artistul brașovean. „Acum o lună eram în Budapesta. În mai multe locuri am văzut afișe care anunțau o expoziție omagială Brassai, fotograf de origine ungară, născut în Ungaria”. Ungurii au găsit toate motivele - mai mult sau mai puțin întemeiate - să-l adopte pe Brassai: artistul este de etnie maghiară și s-a născut înainte de Marea Unire, când Transilvania era parte a Imperiului Austroungar. Fără doar și poate, Brassai a fost născut pe tărâm românesc, însă disputa româno-maghiară este inutilă din moment ce Gyula Halasz a locuit la Paris întreaga viață. În concluzie, el poate fi numit cetățean francez de etnie maghiară, născut în România. Unii împătimiți ai fotografiei din România cred că nu ar strica ca brașovenii să-i aducă un tribut marelui artist. „Fără doar și poate, Brassai este cel mai celebru brașovean din toate timpurile și unul dintre cele două nume de fotografi născuți în România care apar în antologiile de fotografie. Celălalt e Munkacsi. Cred ca apariția unui bust al lui Brassai în orașul său natal va marca desprinderea urmașilor săi de un anume fel de a privi trecutul și împăcarea istoriei cu ea însăși”, scria Eduard Popescu, pe același site.