Un avocat din Braşov a câştigat 1,5 milioane de euro pentru un copil nenorocit la naştere. Inculpaţi, doctoriţa Natalia Caisîn în solidar cu clinica Medlife

O echipă de avocaţi specializaţi, din care face parte şi braşoveanul Alexandru Gheorghe, a câştigat cel mai costisitor proces de malpraxis din România împotriva doctoriţei Natalia Caisîn. Medicul obstetrician care a scăpat prin prescripţie de răspunderea penală pentru un caz de malpraxis din 2018, în urma căruia o fetiţă a rămas cu cea mai gravă formă de paralizie cerebrală, trebuie să plătească familiei acesteia, în solidar cu Clinica MedLife, daune totale de 1,5 milioane de euro.
Potrivit legii, „vătămarea fătului în timpul naşterii, care a cauzat ulterior copilului o vătămare corporală, se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani, iar dacă a avut ca urmare moartea copilului, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani”.
Dacă faptele au fost săvârşite din culpă – cum este şi cazul medicului Natalia Caisîn – limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumătate, iar prescripţia intervine la 5 ani de la comiterea infracţiunii. Deşi fapta a avut loc pe data de 3 ianuarie 2018, dosarul medicului Natalia Caisîn a ajuns pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 abia pe data de 8 decembrie 2022 – mai precis după 4 ani, 11 luni şi 6 zile. În acest fel, la a doua strigare a cauzei în procedura de cameră preliminară, fapta Nataliei Caisîn era deja prescrisă.
Pe data de 6 februarie 2025, Judecătoria Sectorului 1 a dispus încetarea procesului penal cu privire la medicul obstetrician. În cazul pronunţării unei pedepse, chiar şi cu suspendarea executării, judecătorii ar fi putut ridica dreptul Nataliei Caisîn de a profesa, însă cum acest lucru nu s-a întâmplat, aceasta lucrează acum la o altă clinică privată.

Cel mai costisitor caz de malpraxis din istoria recentă a justiţiei
Prin aceeaşi hotărâre pronunţată pe fond, Natalia Caisîn şi Clinica MedLife au fost obligate, în solidar, la plata a 300.000 de euro cu titlu de daune morale pentru fetiţa mutilată la naştere şi câte 100.000 de euro fiecărui părinte.
Pe data de 28 mai 2026, Curtea de Apel Bucureşti a majorat daunele acordate pe fond familiei de la 500.000 de euro la 1,5 milioane de euro, procesul împotriva Nataliei Caisîn şi a Clinicii MedLife devenind, astfel, cel mai costisitor caz de malpraxis din România. 
 
Copila are acum 8 ani şi jumătate
Fetiţa care a fost victima culpei medicale a Nataliei Caisîn are acum 8 ani şi jumătate, însă dezvoltarea ei neuropsihomotorie a rămas la nivelul vârstei unui bebeluş: nu se poate deplasa, nu poate mesteca şi înghiţi şi are dificultăţi în a se exprima prin gesturi sau prin cuvinte. Din acest motiv, costurile pentru a o ţine în viaţă sunt ridicate, copilul fiind hrănit prin sonda nazogastrică cu lapte praf, propolis pediatric şi piure de legume pentru bebeluşi. La toate acestea se adaugă costurile de kinetoterapie şi logopedie, tratamente pe care părinţii ei le plătesc lunar în speranţa că starea de sănătate a fetiţei lor se va ameliora câtuşi de puţin.
„Partea civilă minoră se confruntă cu un deficit funcţional permanent, fiind redus la minimum orice potenţial psihic, fiziologic, senzorial sau intelectual, se află în imposibilitatea de a practica orice activitate intelectuală sau recreativă (fizică sau artistică), i-a fost alterat aspectul fizic, atât în zona feţei, cât şi la nivelul membrelor, şi nu poate interacţiona activ cu persoanele din jurul acesteia, fiind privată de şansele pe care o persoană sănătoasă le poate fructifica, respectiv posibilitatea de a face parte dintr-un grup de prieteni, de a urma o profesie, de a întemeia o familie”, reţine instanţa de judecată.
 
Cronologia unei intervenţii chirurgicale amânate
Fetiţa a ajuns în această stare la naştere, pe data de 3 ianuarie 2018, după ce medicul obstetrician Natalia Caisîn a întârziat peste recomandările medicale să facă operaţia de cezariană, deşi starea fătului impunea efectuarea acestei proceduri de urgenţă. Urmarea acestei întârzieri a fost că fătul s-a sufocat cu cordonul ombilical în jurul gâtului şi a suferit traume cerebrale permanente. 
Problemele pentru gravidă au început la ora 13:30, când medicul Natalia Caisîn a observat că pulsul fătului a scăzut sub 90 de bătăi pe minut şi a hotărât ca naşterea să aibă loc prin cezariană. 
La 13:45, dr. Natalia Caisîn dă indicaţii personalului să înceapă pregătirile pentru intervenţia chirurgicală. Gravida a ajuns în sala de travaliu la 13.50, iar consultul înainte de anestezie s-a terminat la 13.53. 
La ora 14:00, pacienta a ajuns în sala de operaţie, unde mai erau prezenţi anestezistul, doi asistenţi şi moaşa. Medicul Natalia Caisîn a ajuns în sala de operaţie la 14.05, iar operaţia a început la 14.09. Deşi procedura trebuia să aibă loc de îndată, deoarece fătul se sufoca, naşterea a avut loc abia la ora 14:18.
 
Medicul a încercat să arunce vina pe protocoalele medicale
Libertatea a consultat Hotărârea nr. 970/2026 pentru a vedea motivele pentru care judecătorii au găsit-o răspunzătoare pe doctoriţa Natalia Caisîn pentru starea în care a ajuns fetiţa la naştere. 
Instanţa trece în revistă apărările formulate de medicul obstetrician, care iniţial a încercat să arunce vina pentru întârzierea cu care a efectuat intervenţia chirurgicală pe protocoalele medicale, anume că n-ar fi avut consimţământul pacientei. 
„În declaraţia dată în faţa instanţei de apel inculpata a afirmat iniţial că consimţământul pacientei pentru o eventuală cezariană s-a luat la internare, pentru ca apoi să susţină că a fost nevoie să ia consimţământul părţii civile chiar înainte de operaţie, aspect ce a necesitat timp. Mai mult, inculpata nu a comunicat medicilor implicaţi în intervenţie faptul că intervenţia este o urgenţă, pentru ca aceştia să acţioneze în cunoştinţă de cauză, aşa cum rezultă din toate declaraţiile martorilor audiaţi. În concluzie, este îndeplinită prima condiţie a răspunderii civile delictuale, aceea ca fapta ilicită să existe”, se arată în motivarea instanţei.
 
A pierdut primele 15 minute discutând cu şeful de secţie
Judecătorii reţin că dr. Natalia Caisîn a comis din culpă fără prevedere infracţiunea de vătămare a fătului, deoarece a amânat cu cel puţin 15 minute operaţia de cezariană pe care ea însăşi hotărâse că trebuie efectuată în cel mai scurt timp, astfel încât intervenţia chirurgicală a început cu 35 de minute întârziere de la apariţia urgenţei. 
În faţa instanţei, doctoriţa a încercat să îşi justifice întârzierea prin faptul că avea nevoie de „acordul şefului de secţie”. Moaşa audiată la proces în calitate de martor a arătat că în intervalul 13.30 – 13.45 a intrat „de mai multe ori” în biroul şefului de secţie, unde l-a văzut pe acesta din urmă şi pe Natalia Caisîn cum discutau „aşezaţi pe fotolii”, fără a remarca la aceştia vreo stare de agitaţie. 
„În sensul reţinerii culpei, Curtea constată că, deşi inculpata nu a prevăzut rezultatul faptei sale, trebuia şi putea să îl prevadă. (...) De asemenea, inculpata recunoaşte urgenţa operaţiei şi din declaraţiile sale reiese că a conştientizat riscurile produse de situaţia fătului. Cu toate acestea, a rămas să discute cu martorul (un medic – n.r.) despre un alt caz, fiind necesar să fie chemată de trei ori de martora (moaşă – n.r.). Simplul fapt că martora a venit de trei ori să îi descrie starea pacientei ar fi trebuit să o alarmeze pe inculpată. Mai mult, martorul (medicul cu care a stat de vorbă Natalia Caisîn – n.r.) a precizat că nu i s-a comunicat că intervenţia este una de urgenţă, că pacienta nu se afla în sala de operaţii şi nu era pregătită pentru intervenţie. (...) Din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză rezultă că, deşi inculpata a perceput (aspect recunoscut chiar de ea) că este necesară cezariana de urgenţă, având în vedere suferinţa fetală, pe care inculpata, de asemenea, o recunoaşte în declaraţiile sale, totuşi aceasta nu a acţionat, rămânând în biroul şefului de secţie, fără a pregăti operaţia în regim de urgenţă”, au argumentat judecătorii. 
 
Instanţa: Intervenţia putea fi efectuată cu 18 minute mai devreme
Alte persoane pe care dr. Natalia Caisîn le-a învinovăţit pentru propria culpă au fost moaşa (pe care a acuzat-o că n-ar fi transferat-o la timp pe pacientă în sala de operaţie) şi anestezistul. Curtea de Apel Bucureşti reţine însă că medicul Natalia Caisîn avea datoria să-i anunţe pe cei din subordine că pacienta are nevoie urgent de operaţie. „În concluzie, prima instanţă a constatat temeinic că din momentul conştientizării de către inculpată a necesităţii de a efectua gravidei (…) operaţia de cezariană de urgenţă în jurul orei 13:30 şi până la momentul extracţiei fătului la ora 14:18 au trecut 48 de minute, perioadă care nu poate fi catalogată ca «timp cât mai scurt» sau «timp foarte scurt», în special din perspectiva faptului că nu toate cele 48 de minute au fost necesare intrării în operaţie şi extracţiei fătului. Acest aspect este demonstrat de vigilenţa pe care echipele de anestezie şi de neonatologie au arătat-o în faţa solicitării de a se prezenta la sala de operaţie în vederea efectuării intervenţiei de urgenţă, astfel că, dacă aceste solicitări ar fi fost făcute la ora 13:30, extracţia fătului ar fi putut fi realizată în jurul orei 14:00, cu 18 minute mai repede decât ora naşterii acestuia. În concluzie, culpa pentru efectuarea tardivă a intervenţiei aparţine inculpatei, care nu a prevăzut rezultatul inacţiunii, deşi putea şi trebuia să îl prevadă”, mai arată judecătorii.