Ultimele monitorizări ale calităţii aerului arată că respirăm un aer „bun” şi „foarte bun”

Tema abordată săptămâna trecută, la şedinţa grupului informal de lucru de la Prefectura Braşov pentru problematica protecţiei mediului a fost impactul poluării mediului asupra sănătăţii publice.
Alături de prefectul Mihai-Cătălin Văsii au participat viceprimarul municipiului Braşov, Barabas Laszlo, precum şi reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului, Comisariatului Judeţean Braşov al Gărzii Naţionale de Mediu şi Direcţiei de Sănătate Publică Braşov.
Prefectul judeţului Braşov a subliniat că pentru a avea o dimensiune corectă a subiectului aflat în discuţie este necesar un studiu profesionist al efectelor pe care poluarea le are asupra sănătăţii braşovenilor. Viceprimarul municipiului Braşov a afirmat că Planul integrat de calitate a aerului în municipiu 2018-2022 cuprinde 20 de măsuri principale şi că unele dintre acestea sunt în curs de implementare. Acesta a mai precizat că Primăria Braşov va bugeta efectuarea unui studiu de impact al efectelor poluării asupra sănătăţii populaţiei.
Reprezentanţii DSP Braşov au afirmat că această instituţie nu are bază legală şi nici echipamente pentru monitorizarea poluării atmosferice, dar s-au arătat dispuşi să faciliteze legătura dintre Primăria Braşov şi Institutul Naţional de Sănătate Publică, în vederea alcătuirii documentaţiei care să stea la baza studiului de impact amintit.
Ultimele analize de la staţiile de monitorizare a calităţii aerului, efectuate în data de 21 ianuarie, arată că aerul la Braşov a avut o calitate bună, respectiv fiind „bun” la staţiile de pe B-dul Gării şi din Sânpetru, şi „foarte bun” la cele de pe Calea Bucureşti, B-dul Vlahuţă şi din comuna Fundata. De altfel, şi luni, calitatea aerului monitorizată de aceste staţii ale Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Braşov a fost una bună, însă există zile când indicativele arată „rău”.