Ultima şansă pentru judeţul Braşov

Început în urmă cu mulţi ani, proiectul Sistemului de Management integrat al Deşeurilor (SMID) în Judeţul Braşov a ajuns în etapa dezbaterii dezbatere publice privind impactul asupra mediului a staţiilor din Părău, Măieruş şi oraşul Rupea, iar în perioada următoare ar trebui să fie semnat contractul de finanţare europeană pentru realizarea investiţiilor. Investiţiile incluse în SMID sunt costisitoare, suma necesară realizării lor fiind de aproximativ 149 milioane de euro. 

Dacă nu îl facem acum, rămânem captivi în sistemul actual
Administratorul public al judeţului Braşov, Szenner Zoltan, care se ocupă de implementarea proiectului, a atras atenţia că „acum avem ultima posibilitate să realizăm această investiţie din fonduri europene. Dacă nu îl facem acum, nu se va mai face. Rămânem captivi în sistemul actual, în care vor fi doar investiţii private care vor mai îmbunătăţi un pic situaţia, dar nu au cum să ajungă la nivelul de performanţă şi standardele europene la care ajunge SMID. Cine are 149 de milioane de euro din fonduri proprii în judeţul Braşov să investească în gestionarea deşeurilor? Nimeni. Nici măcar Consiliul Judeţean Braşov”. 

„Un asemenea proiect ar trebui să fie susţinut de către ecologişti”
De asemenea, el susţine că acest proiect ar trebui suţinut de autorităţile locale, de cei aproximativ 600.000 de cetăţeni ai judeţului, dar şi de ecologişti. 
„În mod normal, un asemenea proiect ar trebui să fie susţinut de către ecologişti şi de toţi cei care văd acest lucru. Braşovul este un judeţ turistic şi totuşi este unul dintre puţinele judeţe codaşe din ţară care nu au un sistem de management integrat al deşeurilor. În lipsa unei infrastructuri moderne, o mare parte din deşeuri sunt duse la depozitare, la depozitul de deşeuri de la Fin-Eco, sau, în cazurile mai rele, se îngroapă, se aruncă pe câmp sau se ard. Oriunde mergem în judeţul nostru, avem şansa ( sau neşansa?) să găsim gunoaie depozitate ilegal, iar impactul gestionării necorespunzătoare a deşeurilor asupra mediului este imens. Slaba performanţă a instalaţiilor existente de gestionare a deşeurilor are ca rezultat neatingerea ţintelor de reciclare, care sunt de 55% şi vor creşte până la 65% în 2035. Neatingerea acestor ţinte generează consecinţe financiare imediate, sub forma unor taxe şi amenzi care afectează bugetele locale şi, în mod direct, cetăţenii, prin creşterea tarifelor de salubrizare. Noi, toţi plătim. Deci, ar fi în interesul fiecărui braşovean ca acest sistem să se realizeze”, a mai spus Szenner Zoltan. 

SMID-ul, un „cuţit” politic 
Conform administratorului public al judeţului Braşov, obligaţia salubrizării localităţilor cade în sarcina fiecărei primării, nu a administraţiei judeţene. Consiliul Judeţean Braşov, a explicat el, este doar eligibil să atragă fonduri europene şi încearcă să rezolve problema.
„Gestionarea deşeurilor va fi una dintre cele mai mari probleme ale primăriilor din judeţul Braşov. Spun asta de aproape 5 ani. Şi totuşi, nu există unitate politică şi un sprijin unanim pentru acest proiect. Imediat ce un primar se declară de acord cu realizarea unor investiţii din cadrul SMID, adversarii lui politici profită imediat de subiect ca să îi înfigă cuţitul în spate. Nu contează că se pot pierde fonduri europene imense, esenţiale pentru dezvoltarea judeţului. Nu contează nimic. E foarte uşor să manipulezi oamenii când prezinţi ca fiind «groapă de gunoi» o staţie de sortare, tratare şi compostare a deşeurilor — deci o investiţie ultramodernă de recicleare şi valorificare a deşeurilor. Pentru că nu vor fi depozite de deşeuri în cadrul investiţiilor din SMID. Lumea gestionării deşeurilor este una murdară, cu foarte multe interese. De când m-am implicat în acest proiect, am avut parte de extrem de multe atacuri şi acuzaţii dintre cele mai variate. Ai crede că eu sunt «dracul negru» dacă îi asculţi pe unii, deşi cei care mă cunosc ştiu că eu nu sunt aşa”, a mai spus reprezentantul Consiliului Judeţean Braşov. 

Cererea de finanţare trebuie depusă în prima jumătate a anului
Proiectul SMID este implementat de Consiliul Judeţean Braşov în colaborare cu Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „ISO Mediu” Braşov.    
Conform proiectului, vor fi realizate trei investiţii majore, una la Măieruş (unde se va realiza o Instalaţie Integrată de Tratare a Deşeurilor pentru municipiul Braşov şi localităţile limotrofe), Părău (unde se va realiza un Centru de Sortare şi Pregătire a Deşeurilor, care va deservi zonele Făgăraş şi Rupea) şi Rupea-Hoghiz (unde se va realiza o staţie de transfer). 
Termenul limită de depunere a cererilor de finanţare prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021 – 2027 este 30 iunie 2026. 
După operaţionalizarea SMID, treptat, datorită instalaţiilor moderne de sortare, tratare mecano- biologică, digestie anaerobă şi compostare, care vor asigura valorificarea şi reciclarea eficientă a deşeurilor, cantitatea de deşeuri ce ajunge la rampa ecologică de la Săcele va fi redusă semnificativ. De asemenea deşeurile care vor ajunge la depozitare, vor trece în prealabil prin procesul de tratare, deci vor fi deşeuri inerte, fără miros. În aceste condiţii, costurile cu gestionarea deşeurilor vor fi mai mici şi, totodată, impactul asupra mediului va fi redus.