Ultima masă

Cu toată poliția pe urme, urmăritul internațional Nicolae Pișcu colinda restaurantele din Brașov!(?) Căutat de anul trecut, fostul director al Băncii Agricole, condamnat la cinci ani de închisoare în dosarul Fabricii de Zahăr Bod, a fost prins miercuri seară într-un local din oraș, fiind recunoscut de un alt client, care a sunat la Poliție. Polițiștii brașoveni au anunțat, ieri, capturarea lui Nicolae Pișcu, fost director al Băncii Agricole, dat în urmărire încă de anul trecut, după ce instanța l-a condamnat la cinci ani de închisoare în cazul privatizării fabricii de Zahăr Bod. Interesant este că Pișcu era relaxat, fiind recunoscut de o persoană în timp ce lua masa la un restaurant din Brașov. A fost ultima masă a condamnatului... Comisarul-șef Liviu Naghi, purtătorul de cuvânt al Poliției Brașov, a declarat că acesta „a fost ridicat de polițiști și încarcerat direct la Penitenciarul Codlea”. Arestarea a avut loc miercuri seară, potrivit unui comunicat IPJ Brașov. Procesul în dosarul privatizării Fabricii de Zahăr Bod a început în 2002, iar după nouă ani atât fostul director al fabricii, Dan Tartagă, cât și fostul director al Băncii Agricole Brașov, Nicolae Pișcu, au fost condamnați la cinci ani de închisoare cu executare, de Curtea de Apel Alba, în 19 octombrie 2011. Atât Nicolae Pișcu, cât și Dan Tartagă a fost dat în urmărire națională și internațională. Pișcu în octombrie 2011, Tartagă în februarie 2012, dar acesta nu a fost găsit până în prezent. Potrivit unor surse apropiate omului de afaceri fugar, acesta s-ar afla deja în Statele Unite ale Americii. Polițiștii brașoveni au negat acest lucru, susținând că Tartagă s-ar afla într-un stat din cadrul Uniunii Europene, deoarece dacă ar fi încercat să ia avionul spre continentul american ar fi fost recunoscut la aeroport. Mai nou, se pare că și familia omului de afaceri ar fi părăsit România, în condițiile în care soția lui Tartagă era sub observația polițiștilor. Tartagă a fost condamnat pentru fals în declarații, uz de fals, instigare la fals intelectual, înșelăciune, folosirea cu rea-credință a creditelor societății și încasare ilegală de dividende, iar Pișcu a fost condamnat, în același dosar, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice. Cei doi au solicitat rejudecarea dosarului, iar în 16 februarie 2012 Tribunalul Alba a suspendat sentința care i-a condamnat la 5 ani de închisoare și a trimis dosarul spre rejudecare la Judecătoria Alba. Judecătorii au suspendat și punerea în executare a sentinței de condamnare, până la finalizarea revizuirii, iar Tartagă și Pișcu au fost scoși de sub urmărire națională pentru o scurtă perioadă, decizia nefiind definitivă. La judecarea recursului, Curtea de Apel Alba a admis, în martie, doar cererea de revizuire a dosarului, însă nu și pe cea de suspendare a executării pedepselor. Acuzații numeroase Potrivit rechizitorului în baza căruia Tartagă și Pișcu au fost trimiși în judecată, anchetatorii au stabilit că, în cursul anului 1998, Dan Tartagă, în calitate de reprezentant al SC Darcom SRL Brașov, a participat la licitația privind achiziționarea pachetului majoritar de acțiuni la Fabrica de Zahăr Bod, prilej cu care s-a folosit de un certificat fiscal ce atesta nereal că societatea lui nu avea credite nerambursabile către stat. Pentru achiziționarea acțiunilor, Tartagă a solicitat Băncii Agricole Brașov acordarea unui credit cu dobândă subvenționată, în valoare de 12 miliarde de lei vechi. Pentru obținerea creditului a beneficiat de ajutorul angajaților băncii, susțin anchetatorii, depunând acte false privind încheierea a 663 contracte de arendare a unor terenuri de pe raza județului Brașov, comunele Feldioara, Bod și Ghimbav. Omul de afaceri a schimbat, apoi, susțin anchetatorii, destinația creditului obținut, folosind banii pentru achitarea altor credite mai vechi de la Banca Agricolă și și-a cumpărat chiar și un apartament în București, pe Bulevardul Unirii. Nicolae Pișcu a acordat creditul cu încălcarea normelor bancare, în plus semnând 28 de ordine de plată emise de Tartagă, și a avalizat patru bilete la ordin emise de firma Darcom, în valoare de 88,8 miliarde de lei, fără documente justificative, fără avizul Serviciului de Credite și al Comitetului de Risc. Din cercetările procurorilor a reieșit faptul că directorul Băncii Agricole (actualmente Raiffeisen Bank) Brașov a acționat în mod asemănător și față de alte societăți, acordându-le credite situate între 4 și 10 miliarde de lei.