Ultima decizie a lui Putin

Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, a semnat oficial decretele pentru a recunoaşte independenţa teritoriilor separatiste din estul Ucrainei, Doneţk şi Lugansk, unde trupele ucrainene şi separatiştii sprijiniţi de Moscova sunt în conflict încă din anul 2014. „Să începem cu faptul că Ucraina modernă a fost creată integral de Rusia, mai precis de Rusia comunistă, bolşevică. Acest proces a început aproape imediat după revoluţia din 1917 (…). Apoi, în ajunul şi după cel de-Al Doilea Război Mondial, Stalin deja anexase la URSS şi transferase către Ucraina câteva teritorii care anterior aparţineau Poloniei, României şi Ungariei (…). Iar în 1954, din anumite motive, Hruşciov a luat Crimeea de la Rusia şi a dat-o Ucrainei. De fapt, aşa s-a format teritoriul Uniunii Sovietice”, a declarat liderul de la Kremlin, citat de CNN, în conferinţa de luni seara, în care a făcut anunţul. „Ucraina a devenit o colonie de marionete”, a mai spus Vladimir Putin. „Ucrainenii au risipit nu numai tot ceea ce le-am dat în timpul URSS, dar până şi ceea ce au moştenit de la imperiul rus. Până şi opera creată de Ecaterina cea Mare”, a continuat liderul de la Kremlin, citat de The Guardian. Potrivit preşedintelui rus, Ucraina „pregăteşte acţiuni militare” împotriva Rusiei şi va dezvolta armament nuclear. Mai mult decât atât, Vladimir Putin susţine că trupele ucrainene sunt sub comanda NATO şi că Alianţa Nord-Atlantică ar fi adevăratul „agresor”.
Teritoriile separatiste Doneţk şi Lugansk – cunoscute colectiv drept regiunea Donbas – s-au desprins de controlul guvernului de la Kiev în anul 2014 şi s-au autoproclamat „republici populare” independente, însă acestea nu fuseseră recunoscute de nimeni până acum. De atunci şi până astăzi, potrivit părţii ucrainene, luptele izbucnite în regiune au ucis circa 15.000 de oameni.
Federaţia Rusă neagă că ar fi parte din conflict, însă i-a sprijinit pe rebeli în diverse feluri, inclusiv prin sprijin militar clandestin, ajutor financiar, livrări de vaccin anti-COVID-19, dar şi în chestiunea sutelor de mii de paşapoarte ruseşti pentru rezidenţi, transmite Reuters.
Ce înseamnă decizia de ieri a Rusiei? O analiză a Reuters arată că, practic, Federaţia Rusă afirmă în premieră că nu tratează regiunea Donbas ca fiind parte din Ucraina, ceea ce ar putea pava drumul către decizia Moscovei de a trimite în mod deschis trupe în teritoriile separatiste, folosind argumentul că intervine ca aliat pentru a-i proteja pe etnicii ruşi de forţele de la Kiev. Alexander Bordalai, fost membru al parlamentului rus şi fost lider politic din Donbas, declara luna trecută că apoi separatiştii vor căuta ajutorul Rusiei pentru a captura părţile care încă se află sub controlul forţelor ucrainene. Dacă acest lucru se întâmplă, Moscova şi Kievul ar fi într-un conflict militar deschis. În plus, recunoaşterea independenţei distruge de facto Acordurile de pace de la Minsk – care, deşi nu au fost implementate până acum, erau văzute de toate părţile implicate, inclusiv de Moscova, drept soluţia cu cele mai multe şanse de reuşită. Înţelegerile semnate în 2014 şi 2015 prevăd un nivel ridicat de autonomie pentru cele două teritorii separatiste, dar şi revenirea sub control ucrainean.