Udrea, atracție turistică la Bran

Gospodină de nota opt! Așa s-a autoevaluat Elena Udrea, sâmbătă, la tradiționalul Festival de la Bran, Răvășitul Oilor, imediat după ce a primit în dar un ceaun din partea unui meșteșugar. „Se spune că o bucătăreasă bună e doar aceea care știe să facă mămăligă. Eu cred că sunt cam de nota 8 la mămăligă, mai am până să-mi iasă așa încât cine o gustă să n-aibă nici un fel de critici de făcut”, le-a spus ministrul ziariștilor, cu ceaunul cadou în mână, promițându-le, în glumă, că îi invită să guste o mămăligă făcută de ea imediat ce își face timp să o gătească. După obișnuita baie de mulțime, șefa Turismului a mâncat pe săturate din brânza de burduf în coaja de brad și pastramă de oaie. La acest sfârșit de săptămâna, Branul a fost aproape închis circulației. Drumul până la cea mai renumită stațiune agro-turistică din România a fost aproape blocat, iar de-a lungul șoselei care traversează localitatea au fost parcate sute de mașini. La ora prânzului nu mai era nici un loc de parcare. Asta nu a împiedicat-o pe ministrul Turismului, Elena Udrea, să ajungă la Bran, deși drumul de la București a fost extrem de aglomerat, lucru comentat și de cei ce au întâlnit-o la festival. Pentru o zi, Udrea a fost atracția turistica a Branului, dacă este să ținem seama de sutele de fotografii pe care le-a făcut cu cei aflați la festival. După ce a admirat ceaunele expuse de unul dintre meșteșugarii din zonă, Udrea a primit cadou unul, pentru a trece și pe la bucătărie, nu doar pe la conducerea ministerului de turism. „Răvășitul oilor” de la Bran a fost și în acest an o aventură pentru miile de turiști, veniți în turme, în special din Centrul și Sudul țării. Goana după pastramă, bulz și must s-a desfășurat bară la bară pe ultimele mii de metri la intrarea în Bran dinspre Brașov. Standuri aranjate și vetre improvizate Pe Platoul Inimii Reginei Maria, mulțimea pestriță era pusă pe distracție. Primăria Bran a pus la dispoziție 60 de standuri în care fost primiți crescătorii de animale din zonă. „Ei au etalat cele mai bune produse realizate în această vară, în special brânza de burduf din zona Bran, un produs renumit în întreaga țară. Pentru sezonul de toamnă, la mare căutare e pastrama”, a declarat primarul Gheorghe Hermeneanu. Gazdele s-au înghesuit și în acest an să prindă un loc în „inima târgului”, cât mai aproape de buzunarul oaspeților. Majoritatea standurilor erau frumos decorate, în stil tradițional, cu crenguțe de brad, cârnați, carne de miel și tot felul de brânzeturi. Mămăliga arunca aburi din tuciuri atârnate la foc de lemne, iar pastrama sfârâia în tigaie. Totuși, încă de la intrare îți sărea în ochi și „tipicul românesc” cu care unii ciobani își așteptau clienții. Tuciul de mămăligă se putea odihni la foc și pe jante de tractor, după cum ne-au arătat unul din ei. Între tradițional, kitch și „ciobănistic” Turiștii puteau degusta la Bran brânză în coajă de brad, contra sumei de 30 de lei kilogramul, brânză de burduf la 20 lei, carne de oaie – pastramă la 20 de lei sau prăjită la 25, bulz ciobănesc la 8-9 lei, must de mere la 1,5 lei pentru 400 de ml sau must de vie la 5 lei, pentru același gramaj. Unul din comercianți, îmbrăcat în parpalac de piele, „strica” piața vânzând mustul la 4 lei 300 de grame. „E cel mai ieftin la mine”, spunea bărbatul, care nici măcar nu a irosit banii pentru a închiria un stand. Mustul era scos direct din butoaie de plastic, la prețul vinului învechit în baricuri de stejar. Tot din aceeași cauză, probabil, un mare succes a avut-o pălinca de Zalău, care s-a vândut mai ieftin și mai bine decât țuica brănenilor. Majoritatea turiștilor au venit special pentru a degusta pastrama de oaie, însă în multe cazuri au ajuns la concluzia că cea din Constanța sau București era mai gustoasă. Aventura începea cu găsirea unui loc la masă, care în multe cazuri era improvizată în spartele standurilor. În spirit pur tradițional de office, unii turiști au putut să ia loc la mese pe scaune tipice sălilor de conferință. Apoi, pentru a satisface cât mai mulți clienți deodată, unii întreprinzători nu lăsau pastrama să se prăjească suficient. „Mai mult m-am mânjit pe mâini decât am mâncat. Nu am prea avut ce să aleg din ea”, ne spune, mai în glumă, mai în serios, Anica Crișan, din București. Totuși, în funcție de noroc, alții s-au bucurat de un festin pe cinste. „A fost foarte bună pastrama. Și bulzul”, ne-a spus Alexandra Marcu, din Ploiești. Ciobanii spun că n-au conturi în bănci Gheorghe Stroe, din Șimon, e unul din ciobanii prezenți la manifestare. Are 52 de ani și aproape 1.000 de oi. „Sunt cioban de când m-am născut. Părinții mei fu ciobani și eu am luat-o pe urmele lor. Pe vremea lui Ceaușescu aveau 100 de oi. Acu’, am 1.000. Fiind foarte multe, le-am dus pe la Rupea. Că aici nu le pot ține, mai ales că-i zonă muntoasă”, ne spune baciul. El a venit la Bran cu brânză de burduf, telemea de oaie, pastramă și cârnăciori. „Cel mai bine se vinde pastrama. Ea se face într-un mod mai special: după ce se sacrifică animalul, se dezosează. Alegem carnea macră de carnea mai grasă, fiecare cu prețul ei. Îi dăm sare și o ținem așa cam o lună de zile. Dacă mai e cazul, o condimentăm”, ne explică ciobanul, nemulțumit că turiștii au venit mai mult să mănânce, decât să cumpere pentru acasă. El spune că mitul ciobanului bogat nu se aplică în cazul lui, cel puțin. 600 de milioane pe an, la 1.000 de oi „Scoți cam 7-8 kile de brânză de oaie. Kilu’ de brânză e 20, dar nu o dau toată la banii ăștia. Mai dau și la piață să mi-o vândă cu 10. Eu plătesc 600 de milioane de lei pe an chiria la cele 300 de hectare de pășune”, ne spune ciobanul. El a refuzat să ne spună cât câștigă pe an, spunând că nu a ținut niciodată socoteală. Un simplu calcul arată însă că omul realizează, pe lângă carne, 8 tone de brânză, care la un preț mediu de 15 lei per kilogram, rezultă 120.000 de lei. Adică un 1,2 miliarde de lei vechi pe an. Dacă scazi și chiria pe pășune, mai rămân numai 600 de milioane. „Bani avem, dar nu să ne îmbogățim. Nu avem conturi în bănci, dar nici nu murim de foame”, mai spune baciul. Cea mai mare greutate din plan profesional este mâna de lucru. „N-ai mână de lucru. Nu se găsește pentru munca asta. Orice salariu i-ai oferi, nu-ți vine. Dacă îți vine, nu-ți stă, nu le place să umble. Se mulțumesc cât câștigă astăzi, seara să-i bea”, se plânge păstorul. Ciobanul e resemnat căci nu mai are cine să-i ducă mai departe munca. „Eu am avut numa’ fete. Ele s-or măritat. Băieții de le-au luat nu le place munca asta. Eu mai rezist 5 ani, apoi cred că o să le vând”.