Turnătorul Ghișe a vrut să reinventeze cenzura de presă și să cheltuie rezervele BNR

Ajuns în Parlament, Ghișe a dorit să se răzbune pe cei din presă care au scris un adevăr: a fost turnător Ghișe a dorit inventarea unui cenzor, a unor comisii care să aprobe articolele, pedepse grave pentru ziariștii care supărau, excluderea acestora din sistem sau chiar pușcăria În 2010, Ghișe recidivează și cere risipirea rezervelor BNR În opt an de mandat ca parlamentar, Ion ,,Ionică” Ghișe s-a remarcat prin două inițiative legislative (singurele, de fapt) demne de un Top al Prostiei. Prima se referă la propunerea legislativă privind „supravegherea și sancționarea presei”, cu sancțiuni drastice dacă presa nu va da o știre „bună” după ce dă una „rea”, Cealaltă enormitate legislativă, inițiată în urmă cu doi ani, privea modificarea și completarea Legii bugetului de stat prin reducerea rezervelor valutare al țării din custodia Băncii Naționale a României (BNR). Turnătorul Ghișe a dorit inventarea unui cenzor suprem în presă Fostul turnător dovedit, Ion „Ionică” Ghișe, probabil șantajat cu Dosarul de la Secu, a depus în urmă cu câțiva ani, la Senat, o inițiativă legislativă intitulată Legea Jurnalistului. Ei bine, depășind în prostie premergători celebri precum Prigoană, ce propunea transformarea Palatului Parlamentului într-o combinație de hotel cu mall, „omul sandvici” (două coli de hârtie plimbate prin București), pretins pedagog, dar cert turnător la fosta Securitate, a cerut instituirea unui organism pentru supravegherea și sancționarea presei, atestarea jurnaliștilor o dată la trei ani și examinarea psihologică anuală a acestora. Eternul odihnit Ion ,,Ionică” Ghișe „descoperă și definește delictul de presă” în stilul său agresiv, cu reflexe dictatoriale: „Prin delict de presă - scria plimbărețul care a vizitat toată lumea pe banii Primăriei Brașov - se înțelege delictul civil săvârșit prin înserarea de informații, reflecții sau comentarii în mass-media, despre fapte care nu au implicații asupra societății și a cauzat o daună materială sau morală unei persoane“. În opinia omului care a muncit în Parlamentul României cam 20 de secunde pe zi, după cum scriam și zilele trecute, „cei responsabili pentru producerea delictului de presă sunt reprezentanții autorităților publice, prin transmiterea de informații eronate, proprietarul, prin multiplicarea de publicații, proprietarul postului de radio sau televiziune, editorul și autorul care nu are calitatea atestată de jurnalist”. Merită amintit că aceste puncte de vedere cu iz bolșevic nu au fost agreate și, în consecință, respinse de conducerea PNL. Răsfoind presa vremii am găsit - mulțumim colegilor care au consemnat asemenea aberații și le-au făcut publice - ce mai solicita „reformatorul” presei. Presă de care, amintim, s-a folosit din plin, fără nici o problemă de ordin moral, etic și fără să se autocenzureze atunci când uneori propaga niște falsuri sau aberații. Preluând din articolele apărute atunci, amintim că „Ionică” Ghișe solicita înființarea unui organism, denumit Ombusman-ul Mass-Media, care urma să aibă rolul principal în supravegherea și sancționarea delictelor de presă. Printre obligațiile Ombusman-ului, în viziunea lui Ghișe, se afla monitorizarea sesizărilor privind săvârșirea delictelor de presă și evaluarea lor în grile. Totodată, acest ,„tătuc” al presei visate de Ghișe putea suspenda din profesie jurnaliștii. Amenzi, pușcărie, examinări psihologice Din categoria tâmpeniilor comunistoide care bântuie subconștientul pedagogului -demagogului - turnătorului politicianist Ghișe (inspirat probabil de faptul că fiecare comunist chinez trebuia, pe vremea lui Mao, să aibă la el „Cărticica Roșie”), profesia de jurnalist, spunea Ionică Ghișe, se poate exercita numai de persoane care realizează producții… jurnalistice (adânc!!!) și care posedă „Cartea de jurnalist”. Mai mult, uitând că dânsul ar avea nevoie acută de unul din lucrurile pe care chiar el le stipula în proiectul de lege, „Ionică” solicita, pentru a putea fi jurnalist… o examinare psihologică anuală. Cu alte cuvinte, dacă scrii despre vreun miliardar, un interlop, un politician fără conștiință, precum Ghișe, îți punea omul o pilă la psiholog și te trezeai și fără loc de muncă și nebun, că de, numai nebunii critică puternicii zilei. Ghișe mai dorea confirmarea aptitudinilor de jurnalist printr-o practica de cel puțin doi ani – în care logic, ca ziarist, trebuia să scrii doar de bine - dar și o atestare o dată la trei ani a dreptului de a practica această meserie. Astfel, puteai să te numești Cristian Tudor Popescu, Ion Cristoiu sau Cornel Nistorescu, dacă venea „ombusman-ul” Ghișe te și trezeai fără atestat și trimis pe la psihiatrie. Printre visurile lui Ghișe se mai număra faptul că jurnaliștii puteau fi sancționați disciplinar, „în raport cu gravitatea faptelor”, spunea acesta, de la mustrare, avertisment, amendă de la două la zece salarii medii pe economie și interdicția de a exercita profesia de la o lună la un an. Cam cât ia un tâlhar la drumul mare sau unul care a fost prins pentru tentativă de viol. Doar este același lucru, nu? Nu erau excluși de la sancțiuni contravenționale editorii și patronii. Mai mult, culmea tâmpeniei lui Ghișe o reprezenta dorința de a interzice introducerea spre publicare a unor produse jurnalistice care nu provin de la… cabinete de jurnaliști și care urmau să se pedepsească cu amendă de până la trei salarii medii pe țară. Cine ar forma acele cabinete care să decidă, pentru o presă atât de diversificată și numeroasă ca cea românească, doar gândirea odihnită între gratiile reflexelor de turnător ale lui Ghișe poate înțelege. „Varza economică Ghișe” vroia cheltuirea rezervelor BNR Totodată, demnă de reținut este inițiativa din 14 iunie 2010, când Ion „Ionică” Ghișe a depus la Senat o pentru modificarea și completarea Legii bugetului de stat pe anul 2010, cu nr.11/2010, după cum consemnează presa de atunci. Denumit de un cunoscut blogger drept „varza economică Ghișe” ne propunea, nici mai mult, nici mai puțin, decât majorarea veniturilor bugetare prin reducerea rezervelor valutare ale țării, administrate de BNR. Merită amintit că o asemenea măsură ar fi încălcat grav statutul BNR, Tratatul României semnat cu UE, dar și Constituția României. Toate acestea au constituit pentru demagogul, scuzați, ex-pedagogul Ghișe un fleac, un neînsemnat impediment legislativ. Curată gândire economică demnă de anii 50! Acest lucru este demonstrat și de reacția de atunci a consilierului Guvernatorului BNR, dl Adrian Vasilescu, citat de DailyBusiness: „În primul rând, BNR observă că în proiectul de lege nu se face precizarea dacă participarea BNR la majorarea veniturilor bugetare ar urma să se producă prin creditare sau prin finanțarea de către BNR a bugetului de stat. Cert este că ambele ipoteze încalcă grav Legea statutului BNR. În această lege se stipulează limpede că se interzice Băncii Naționale orice tip de creditare a statului”. În rest, mult circ și striptease Toate acestea îi aparțin lui Ioan ,,Ionică” Ghișe. Prin inițiativele sale anterior prezentate, singurele de altfel, remarcăm că acesta nu și-a pierdut pasiunea de-a turna penal tot ce mișcă în țara aceasta împotriva voinței suverane a sponsorului de la Secu și idei economice demne de un contabil sovietic. Oricum, concluzia noastră este că cel mai slab și plimbăreț dintre primarii ce s-au perindat în fruntea Primăriei brașovene, actualul senator PNL Ioan Ghișe, a reușit în opt ani de mandat să facă două lucruri clare și bine definite: inițiative legislative de o crasă stupizenie și mult circ.