Turiștii pot merge de acum pe „drumul stejarilor”

Custodele ariei protejate de la Racoș, Asociația Carpatera, a decis să crească atractivitatea acestei zone deosebite care este destul de puțin cunoscută de către turiști și a finalizat amenajarea unui nou traseu turistic. Acesta are o lungime de 10,5 km și face legătura între coloanele de bazalt de la Racoș și cel mai bătrân stejar din țară, cel de la Mercheașa. Amenajarea acestui traseu a făcut parte din proiectul „Implică-te! E NATURAL să fii voluntar”, implementat de Fundația pentru Arii Protejate Propark Brașov.

„Traseul, marcat cu cruce galbenă, face legătura între Coloanele de Bazalt de la Racoș și Stejarul de la Mercheașa, în vârstă de peste 900 de ani. Lungimea este de 10,5 kilometri și poate fi parcurs în aproximativ trei ore. Vara, drumul poate fi parcurs și cu ajutorul bicicletei, iar iarna cu ajutorul unor schiuri de tură. Pe drum, turiștii vor mai putea vedea fântâna sărată, de unde localnicii iau apa pentru murături”, a declarat Cătălin Cantor, președintele Asociației Carpaterra, custodele ariei protejate de la Racoș. Pe acest traseu au fost montate panouri de informare, dar și 25 de goruni, care îi ghidează pe turiști pe drumul cel bun în zona unde este o pajiște. Tot în această zonă se află şi cel mai tânăr munte din România, Gruiu, iar Asociaţia Carpaterra va face demersuri pentru includerea celui mai tânăr munte din ţară într-o zonă de protecţie geologică. Acesta se află la câţiva kilometri de Racoş şi are o vârstă estimată la aproximativ 500.000 de ani, fiind format în timpul erupţiilor vulcanice în urma cărora s-au format Munţii Perşani.

 

 

În cadrul proiectului „Implică-te! E NATURAL să fii voluntar” a fost elaborat primul studiu din România despre managementul voluntarilor  în ariile protejate, realizat în perioada mai-septembrie 2015 la care au participat un număr de peste 150 de persoane implicate în managementul ariilor protejate din România. De asemenea, în luna martie a anului viitor. „Scopul acestui studiu a fost de a avea o imagine clară a modului în care costorzii sau administratorii ariilor protejate colaborează cu voluntarii și cât de bine cunosc prevederile Legii voluntariatului. De asemenea, am pregătit și un set de recomandări pentru cei care administrează aceste arii, de la modul de elaborare a documentelor (contracte, fișa de protecția muncii, etc), la aspecte legate de planificare a activităților în cursul unui an”, a explicat coordonatorul proiectului, Laura Istrate. În iulie au fost organizate două sesiuni de instruire pentru dezvoltarea de competențe privind managementul voluntarilor pentru protecția naturii, care au realizat programe de voluntariat pentru ariile protejate în care îşi desfăşoară activitatea. Apoi, au fost selectate 10 propuneri de activități  în beneficiul ariilor protejate, care au fost realizate cu aproximativ 130 de voluntari, iar fiecare dintre cele zece proiecte a beneficiat de o finanțare de aproximativ 680 de euro.