Tunelul Homorod, de pe Apaţa-Caţa: mai mult se stă decât se lucrează

Contractul pentru lucrările de modernizare ale sectorului de cale ferată Apaţa – Caţa, judeţul Braşov, a fost semnat acum 16 luni, dar pe teren, pe anumite sectoare, semnele că se lucrează sunt mai degrabă discrete. Lucrările au început etapizat, pe porţiuni, este una dintre explicaţii, transmit cei de la Club Feroviar, care au făcut o verificare a „şantierului”.
Lucrările la tunelul Homorod, unul dintre cele două tuneluri de pe sectorul de cale ferată Apaţa – Caţa, judeţul Braşov, au început timid, cu foraje efectuate la unul dintre capete şi cu materiale depozitate la celălalt capăt.
Trenurile de pe magistrala 300 continuă să circule cu frecvenţe ridicate, ocolind 15 kilometri în plus faţă de viitoarea rută ce va trece prin tunelul Homorod.
Intrarea sudică în tunelul Homorod se află imediat la ieşirea din satul Racoş.  Aşezarea are vocaţie turistică fiind vestită pentru vulcanul stins (locaţia de filmare a serialului Django), lacul de smarald, cariera de bazalt şi nu în ultimul rând pentru castelul Bethlen (unul dintre castelele familiei Bethlen din Transilvania).
Lucrările se anunţă imediat cum părăseşti satul spre drumul naţional DN13/E60 care leagă Braşovul de Sighişoara. Nu coloanele de utilaje vestesc lucrarea, ci componentele vechi dezafectate ale fostei linii. Gospodari, locuitorii au strâns traversele de cale ferată părăsite pe marginea magistralei şi le-au tras în faţa porţii pentru a fi siguri de ele până li se găseşte o utilitate. Unii le-au bătut vertical în pământ, roată în jurul casei, pe post de stâlpi de susţinere a viitorului gard.
Imediat, la părăsirea satului Racoş, ajungi la capătul dinspre Apaţa al tunelului Homorod, al doilea pe acest sector. Tunelul urmează să străpungă dealul din faţă ieşind pe partea cealaltă, explică amabil unul dintre cei câţiva angajaţi care se găsesc în uşa deschisă a unui container cu organizarea de şantier. Scuturile care urmează să sape tunelul nu sunt vizibile, doar nişte foreze uriaşe stau căţărate la poalele dealului, deasupra unui teren săpat, de mărimea unui teren de fotbal, ce urmează să fie umplut cu pământ.
Pe partea cealaltă a şoselei, actuala magistrală, dublă şi electrificată, urmează să fie dezafectată, căci devine inutilă după ce linia intră în tunel. Un kilometru mai încolo şoseaua subtraversează calea ferată, care face mai multe mendre impuse de configuraţia văii.
La celălat capăt, lucrările sunt anunţate printr-un panou amplasat pe o baracă şi de mormane de materiale de construcţie aşezate ordonat. În baza dealului, pe acolo pe unde ar urma să iasă tunelul, trenurile îşi continuă drumul în aşteptarea noului tunel.Tunelul va fi continuat la sud spre Braşov de un alt tunel, cel de la Ormeniş, cu 1,7 km mai lung decât tunelul Homorod.