Trenurile care erau şi nu mai sunt

Premierul Marcel Ciolacu a anunţat joi că cele „360 milioane de euro pentru trenurile cu hidrogen” vor fi transferate pentru a cofinanţa autostrăzi. „Vom avea o renegociere. Ministrul îşi asumă. E ăla cu trenurile cu hidrogen. Aţi văzut vreunul în Europa, în lume, vreun tren cu hidrogen? A ţinut Grindeanu licitaţia de trei ori. Nu s-a prezentat nimeni. De ce? Pentru că nu există niciun tren cu hidrogen. Asta au trecut în PNRR. Normal că acum domnul ministru Câciu a cerut ca acei bani, 360 milioane de euro pentru trenurile cu hidrogen să îi prindă pentru cofinanţări la autostrăzi. Lucrăm cu materialul clientului”, a spus Ciolacu, citat de Economedia, după o întâlnire cu preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen.
La finalul lunii mai, ministerul Transporturilor, prin Autoritatea pentru Reformă Feroviară, a ratat şi a treia licitaţie pentru 12 trenuri cu hidrogen pentru că nu a primit nicio ofertă de la producători. Potrivit caietului de sarcini, programul de livrare pentru toate cele 12 unităţi era cuprins între 35 şi 44 de luni, cu punctaj maxim pentru predare completă în 35 de luni.
Tehnologia trenurilor cu hidrogen este una relativ nouă, doar câteva ţări precum Italia, Germania sau Franţa având câteva rute pe care circulă aceste rame.
Aceste rame trebuiau să circule pe linii neelectrificate. Trenurile pe hidrogen sunt deosebit de relevante pentru liniile regionale mici, unde costul tranziţiei la energia electrică este prea mare în comparaţie cu rentabilitatea legăturii. Practic, se amestecă hidrogenul de la bord cu oxigenul din aerul înconjurător, folosind o celulă de combustie. Aceasta produce energia electrică necesară pentru a acţiona trenul.