Trei ofertanţi pentru eco-insulele de la Braşov, contract de 64 de milioane de lei

Primăria Braşov a deschis miercuri ofertele pentru achiziţia de insule ecologice pentru colectarea selectivă a deşeurilor din municipiu, pe o perioadă de patru ani. În perioada următoarele ofertele vor fi evaluate din punct de vedere tehnic şi financiar, iar dacă nu vor exista contestaţii sau clarificări, la începutul lunii viitoare ar putea fi semnat contractul.
Este vorba de încheierea unui acord-cadru cu o durată de patru ani, cu o valoare cuprinsă între 435.000 lei şi 64.150.000 lei, fără TVA. În urma contractului-cadru, vor fi încheiate contracte subsecvente cu o valoare cuprinsă între 435.000 de lei şi 20,2 milioane lei, vizând achiziţia de eco-insule, ce vor fi livrate eşalonat, în locaţiile indicate de Primăria Braşov. Pentru fiecare eco-insulă, furnizorul trebuie să ofere o garanţie de minim 2 ani.
Până la sfârşitul anului, în bugetul serviciului de specialitate din cadrul Primăriei este prevăzută suma de 1,4 milioane de lei pentru achiziţia de eco-insule cu 5, 6 sau 8 guri de încărcare, bani din care Municipalitatea speră să poată achiziţiona 10-12 astfel de utilaje.
Anunţul de licitaţie a fost postat pe platforma de achiziţii publice pe 1 august, iar pe 3 septembrie, la ora 15.00, s-a încheiat depunerea ofertelor. Au fost interesate de licitaţie cinci firme, însă doar trei au depus oferte: o firmă din Braşov, una din Beclean, jud Bistriţa-Năsăud, şi una din Slatina, judeţul Olt. Toate au îndeplinit prima condiţie de eligibilitate, respectiv depunerea garanţiei de participare, în sumă de 202.000 lei.

Cu cod de acces al utilizatorilor arondaţi, bonus: odorizare
Eco-insulele vor fi pe modelul celor deja amplasate în Răcădău şi în cartierul Scriitorilor şi vor oferi posibilitatea colectării selective şi cântăririi deşeurilor, inclusiv a reciclabilelor, dar şi a identificării utilizatorului. Fiecare este prevăzută cu sistem de identificare a celui care depune deşeurile reciclabile, un sistem de monitorizare a gradului de umplere a recipientelor - care transmite un SMS operatorului în momentul în care sunt pline - şi un sistem de monitorizare video a eco-insulei, precum şi un sistem de odorizare interioară, pentru a preveni răspândirea mirosurilor neplăcute. Accesul la fiecare recipient de depozitare din cele patru categorii - hârtie şi carton, mase plastice, metal, sticlă - se face automatizat, numai în baza unui cititor de coduri de bare, care scanează codurile de pe sacii menajeri. Astfel, accesul persoanelor care nu fac parte dintre utilizatorii arondaţi nu este posibil. De asemenea, sistemul poate recunoaşte şi bloca accesul unui utilizator arondat, dacă, de exemplu, acesta nu respectă regulile de depozitare a deşeurilor.
Pentru asigurarea necesarului de energie electrică, eco-insulele vor fi prevăzute cu panouri fotovoltaice, iar pentru identificarea unor persoane care ar putea vandaliza platformele, sau care nu respectă regulile, există camere de luat vederi. De asemenea, municipalitatea braşoveană a solicitat ca pereţii exteriori ai eco-insulelor să fie personalizaţi, astfel încât să nu facă notă discordantă cu peisajul.

Cum se folosesc
În mod practic, abonatul va veni cu sacii menajeri la eco-insulă, va scana codul de bare, şi, în urma indicaţiilor de pe display, se va îndrepăta spre fanta corespunzătoare tipului de deşeu reciclabil, unde va atinge un senzor pentru deschiderea trapei, apoi va depune sacul în platformă. Trapa se va închide, iar automatul va tipări un bon pe care este specificat numărul de identificare al abonatului, tipul de deşeu, data şi ora depunerii şi cantitatea. Pe fiecare trapă sunt specificate deşeurile care sunt considerate acceptate şi cele care nu se depun acolo, iar verificarea se poate face pe fiecare sac în parte, pentru a se evita încălcarea regulilor.

Reciclarea devine obligatorie
Reamintim că în şedinţa de săptămâna trecută a Consiliului Local a fost adoptat un nou regulament de salubrizare, cele mai importante modificări fiind obligaţia colectării şi transportului separat pe diferitele categorii de deşeuri, introducerea principiului „plăteşte pentru cât arunci“, precum şi o serie de sancţiuni noi, inclusiv pentru operatorii de salubrizare.