Trecutul lui Călin Georgescu, analizat de CNSAS. Consiliul va cere dosarul lui de la Paşapoarte

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) va cere dosarele de la Direcţia de Paşapoarte din Ministerul de Interne pentru viitorii candidaţi la alegerile prezidenţiale, inclusiv pe cel al lui Călin Georgescu. Ladislau Csendes a declarat într-un interviu pentru publicaţia Maszol că iniţiativa i-a aparţinut lui Mădălin Hodor, vicepreşedintele colegiului CNSAS.
Acest aspect poate fi semnificativ, deoarece Georgescu a studiat în străinătate în anii '80. La acea vreme, un astfel de lucru era posibil doar cu permisiunea regimului. Înainte de plecare, „delincvenţii” erau supuşi unor verificări riguroase şi, de obicei, se încerca recrutarea lor.
Csendes nu a speculat asupra acestui aspect, din lipsă de dovezi, dar a menţionat că, la şedinţa de săptămâna aceasta a consiliului, a propus „extinderea” iniţiativei lui Mădălin Hodor, respectiv „clarificarea situaţiei fiecărui candidat prin documente oficiale, interinstituţionale” cu Ministerul de Interne sau un secretar de stat adjunct.
El a reamintit că, în 2008, în calitate de preşedinte al CNSAS, a avut o întâlnire cu ministrul de interne Cristian David, solicitând ca acest minister, la fel ca serviciile secrete, să înceapă predarea materialului arhivistic vast pe care îl deţinea către anchetatori. „Ministrul a venit la întâlnire însoţit de un număr alarmant de generali, iar la final le-a ordonat să selecteze materialele ce urmau să fie predate anchetatorilor. După aceea, nu s-a întâmplat nimic”, şi-a amintit Csendes.
Mai exact, ceea ce s-a întâmplat a fost că delegaţia CNSAS nu a mai fost primită la nivel ministerial în cadrul Ministerului de Interne.
Ministerul de Interne este singura instituţie care nu a contribuit cu nimic la investigarea trecutului în cei 25 de ani de la înfiinţarea comisiei de verificare, deşi, teoretic, este obligat să facă acest lucru prin lege.
Legături cu serviciile secrete
Călin Georgescu este înconjurat de numeroşi foşti şi actuali ofiţeri ai serviciilor secrete şi ai armatei, fie că este vorba despre strângerea de semnături pentru candidatura sa sau „doar” despre protecţia lui.
Candidatul de extremă dreapta a făcut, de asemenea, mai multe referiri la accesul său „continuu” la informaţii ale serviciilor secrete. Serviciul Român de Informaţii (SRI) a lansat recent o investigaţie internă, dar – aşa cum a declarat – nu intenţionează să ia măsuri concrete.
Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, a declarat într-un interviu pentru publicaţia Maszol în ianuarie că autointitulatul candidat anti-sistem Călin Georgescu este de fapt un „om al vechiului sistem” şi că a aparţinut reţelei Caraman, prin intermediul mentorului său, Mircea Maliţa. Mihai Caraman, primul şef al SIE, a fost un spion comunist din serviciul extern (DIE) care a penetrat NATO şi a furnizat informaţii către KGB.  „În spatele lui Călin Georgescu se află o reţea de rezervişti care acoperă societatea în toate direcţiile, şi aceştia şi-au căutat un candidat, şi au mobilizat. Pe de altă parte, în mod evident a fost acolo acel om care s-a prezentat ca anti-sistem, deşi el este omul vechiului sistem, el nu este anti-sistem, el este omul vechiului sistem, întrucât el în 1986 a învăţat la New York şi Londra, ceea ce nu a fost posibil pentru oricine, şi este evident că a aparţinut acelei reţele în mod dovedit, el a şi declarat că mentorul său a fost Mircea Maliţa, care Maliţa poate fi descris prin reţeaua Caraman”, declarat Kelemen Hunor.

Cine a fost Mihai Caraman
Mihai Caraman a fost primul şef al SIE. El a penetrat NATO în anii 50-60 ai secolului XX şi a transmis informaţiile şi către KGB. Caraman a stârnit un scandal internaţional când a reuşit să racoleze mai mulţi angajaţi NATO, cu ajutorul cărora a obţinut informaţii şi documente secrete ale Alianţei Nord-Atlantice.
Informaţiile obţinute atunci de Caraman pentru Securitate erau date mai departe serviciului secret rus, temutul KGB, potrivit unui material biografic publicat pe site-ul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului. După ce breşa de securitate NATO a fost descoperită, Caraman a fost expulzat de autorităţile franceze şi şi-a continuat cariera în Securitatea internă.