Tratatul de la Varşovia al României cu NATO

România a trebuit să aştepte “tratatul” de la Varşovia al NATO ca să se lămurească în ce măsură face parte cu adevărat din alianţă. Şi a lămurit. Din capitala fostului Tratat, preşedintele Iohannis ne-a copleşit cu informaţii despre succesul istoric înregistrat.
În ciuda pronosticurilor sumbre ale lui Băsescu, România a primit comanda unui batalion. Ca să nu rămână Centrul de comandă fără obiectul muncii. După cum ne-a încunoştiinţat Stoltemberg, va fi o unitate multinaţională formată din români, pe lângă care vor fi alocaţi câţiva bulgari.
Îmbujorat şi cu pieptul umflat de mândrie patriotică, preşedintele  a dorit să transmită cât mai curând naţiei această victorie. Ascultându-l vorbindu-ne tocmai de la Varşovia, unde s-a aflat în imediata vecinătate a lui Obama, aveai impresia că România a fost  subiectul central al reuniunii şi că singura problemă în care alianţa nu-şi face griji este flancul sudic, unde românii, că la Mărăşeşti, sunt gata  să-i întâmpine pe invadatori cu lopeţile din dotare. Care invadatori? Nu ne-au spus nici Stoltenberg şi nici Iohannis. Bănuim că este vorba despre ISIS, care şi-ar putea debarca trupele purtate de submarine pe plajă de la Vamă Veche… Vezi, de aceea era necesară flota aia comună pe care n-au vrut-o bulgarii, în ciuda generoasei noastre oferte (gurile rele zic că la o precedentă întâlnire dintre Ciolos şi Nikolov, acesta din urmă s-ar fi exprimat în sensul că nu vrea fregate turceşti prin Marea Neagră şi că ar prefera yachturile milionarilor din marea Mediterană). Având noi şi baza de la Deveselu, ne putem opune, aici, pe flancul sudic, şi rachetelor intercontinentale coreene de Nord care ar viza Alianţă. Ca să nu mai vorbim despre alte ameninţări care stau la pândă doar-doar or prinde NATO descoperit pe vreun alt flanc. Stăpâni deplini ai flancului sudic, cu trupe şi comandament autohton, putem oferi NATO şansă de a se împrieteni cu ruşii.
Evident că un cârcotaş de  felul lui Băsescu nu putea să găsească decât hibe prestaţiei succesorului său de la Cotroceni. Că a pus armata romană (câtă a mai ramas) sub comanda NATO! Păi sub comanda cui putea să o pună? Iar ca să tratezi speech-ul final al preşedintelui drept o “declaraţie neghioabă” mi se pare impardonabil. Au fost altele mai neghiobe şi nu s-a supărat nimeni.
Nu putem să nu recunoaştem un fapt de fond: că preşedintele Iohannis este puternic implicat în aspecte le militare ale politicii ţării. A forţat partidele să agreeze un buget de minim 2% destinat Apărării (fără banii ăştia, cui să vândă britanicii fregate de la fier vechi şi portughezii avioane de vânătoare scoase din uz?). A tras cât a putut să aducă americanii trupe a căror întreţinere ne-am oferit să o suportăm noi, ca să nu mai tremuram oridecâteori se stropşeşte Putin. Iar acum am devenit stăpânii de neconestat ai flancului sudic. Pentru asta Iohannis ar merita să fie înaintat la gradul de general. Pe sistemul brevetat de Oprea...