Tratament cu indiferență pentru Inima Reginei

Tergiversarea readucerii Inimii Reginei Maria a României Mari la Bran continuă, deși acțiunea este sprijinită de Consiliul Județean Brașov și de politicieni, de Primăria Bran și de preoții și locuitorii comunei, alături de asociațiile neguvernamentale din zonă, de istorici, și de Familia Regală Română. Directorul Muzeului Național de Istorie a României, Crișan Mușețeanu, are, în această privință, o poziție binevoitoare, declarând că este de acord ca valoroasa relicvă să fie depusă la Bran. Numai că, „superiorul” său, ministrul Culturii și Cultelor, Adrian Iorgulescu, are o altă părere… Crișan Mușețeanu afirmă că se raliază demersurilor Familiei Regale de aducere a Inimii Reginei Maria la Bran, însă, după cum precizează, numai „în condițiile legii. Muzeul Național nu poate s-o dea până nu are un acord al Ministerului (Culturii și Cultelor - n.r.)”. El adaugă faptul că „nu Inima a fost declarat obiect de patrimoniu, ci cea de-a doua casetă în care se găsește. Eu am spus-o demult, Inima trebuie să stea la Bran”. Însă nu aceeași poziție se regăsește în răspunsul, de altfel uluitor, al ministrului Culturii și Cultelor, Adrian Iorgulescu, dat în aprilie 2006, ca urmare a memoriului depus de Primăria Bran și de susținătorii demersurilor de readucere la Bran a Inimii Reginei Maria. Inima este considerată drept obiect de patrimoniu, uitându-se cu totul de îndatoririle creștinești care trebuie îndeplinite. „Analizând memoriul, precum și situația juridică a bunului cultural în discuție - Inima Reginei Maria -, s-a constatat că aceasta urmează regimul juridic de proprietate publică a statului, aflându-se în administrarea Muzeului Național de Istorie a României. Prin urmare, trecerea în domeniul public al Primăriei Bran a bunului cultural, se poate face la cererea consiliului local, prin hotărâre a Guvernului. Inima Reginei Maria face parte însă din patrimoniul cultural național, ca bun cultural cu valoare memorialistică excepțională”, este o parte din răspunsul ministrului Iorgulescu. Așadar, care este până la urmă obiectul de patrimoniu? Inima sau caseta în care se găsește? E clar că cineva minte. Informațiile oferite de directorul muzeului sunt contrazise de ministru (sau mai degrabă de către consilierii lui care, probabil, au fost cei care au documentat răspunsul). Și tot atât de evident este faptul că cele două părți au tratat cu oarecare indiferență problema Inimii Reginei, având în vedere că nici măcar nu s-au pus de acord nici acum, după atâtea luni, pentru a oferi un răspuns responsabil din punct de vedere profesional. Director... cu lipsuri Condițiile de expunere a Inimii Reginei Maria în Muzeul Național de Istorie a României nu sunt dintre cele mai favorabile, așa cum însuși directorul instituției se trădează: „Caseta în care a fost depusă Inima Reginei Maria se află în Tezaurul Național, într-o vitrină a unei săli de expoziție, spre sfârșitul circuitului de vizitare, alături de Coroana Reginei Maria. În ceea ce privește Inima, aceasta reprezintă o altă problemă. Inima se găsește într-o casetă mică de argint și ea nu se află în expoziția de bază, ci într-un depozit. Inima, sigur, ar trebui să stea la Balcic (Cadrilaterul, în care este inclus și Balcicul nu mai aparține României din 1940 – n.r.). Și, dacă nu, la Bran, dacă acolo nu se poate. Fără discuție!”. Regina Maria a lăsat scris în Testamentul său ca inima să-i fie despărțită de trup și să fie așezată „într-o casetă prețioasă de bijuterii (pe care o las eu) și îngropată în micuța Stella Maris, la Balcic”. Cum Dobrogea de Sud a fost cedată Bulgariei în 1940, caseta cu Inima Reginei Maria a fost luată din biserica Stella Maris și, la dorința Principesei Ileana, fiica Reginei Maria, a fost mutată la Bran. Acolo a rămas până în 5 iulie 1968, când, printr-o manevră ilegală, a fost scoasă din mormântul săpat în firida Măgurii Branului și, apoi, trimisă la București, intrând în proprietatea Republicii. Aducându-i-se la cunoștință dorințele Reginei stipulate în Testament, directorul Muzeului Național de Istorie a României a răspuns că: „Nu cunosc testamentul Reginei Maria!”. Probabil din cauza faptului că Crișan Mușețeanu este specializat pe ceramică romană și nu pe istorie modernă. „Nu pot să mă pronunț, eu cred că acea casetă mică în care se află propriu-zis Inima Reginei Maria trebuie să fie la Bran, însă doar în condițiile legii”, își întărește afirmațiile anterioare directorul. El și-a exprimat acordul de readucere a Inimii Reginei Maria la Bran și în fața consilierilor Familiei Regale. „Ultima romantică”, așa cum a fost supranumită Regina Maria a României Mari mai are de așteptat până când i se va face dreptate, până când Inima sa își va găsi liniștea la Bran, loc pe care l-a îndrăgit nespus de mult alături de Balcic. Gestul reparator întârzie să fie făcut și din cauze ca aceasta, a indiferenței profesionale. Probabil că și din alte motive. Însă „bătălia” este departe de a fi încheiată...