Tragedia de la Brașov: Cine îi lasă pe șoferii cu boli grave să conducă?

Accidentul rutier produs marți, 11 august, la Brașov, în care două persoane au murit din cauza unui șofer care nu s-a tratat de epilepsie, a readus în atenție și problema evaluării medicale a conducătorilor auto. 
Medicul legist Cristian Păpărău cataloghează nefericitul eveniment drept un „buboi” al sistemului: calitatea controalelor medicale de specialitate efectuate pentru dobândirea, redobândirea sau reînnoirea permisului de conducere.
Pentru a explica modul în care funcționează procedura, medicul legist oferă un exemplu concret.
„Pacientului Popescu (nume ales aleator) i se suspendă permisul de conducere după ce a fost internat într-o secție de psihiatrie, de exemplu pentru tulburare afectivă bipolară. Medicul psihiatru de pe secție transmite către Poliție o adresă prin care semnalează situația medicală ce poate determina retragerea permisului de conducere. După externare, pacientul are posibilitatea de a se prezenta în fața unei comisii medicale, pentru a se stabili dacă este apt, din punct de vedere medical, să conducă. Dacă nu parcurge această procedură în intervalul prevăzut, poate ajunge în situația în care redobândirea permisului să necesite o expertiză medico-legală.
În cadrul expertizei medico-legale, medicul legist va trimite obligatoriu persoana la un consult de specialitate – în exemplul nostru, la psihiatrie – pentru ca medicul specialist să stabilească dacă aceasta este sau nu aptă, din punct de vedere psihiatric, să conducă un autovehicul”, arată specialistul.
Procedura presupune, așadar, implicarea medicului din specialitatea relevantă pentru afecțiunea pacientului.

Avizul „APT”, în centrul problemei
Păpărău spune că problema apare în situațiile în care evaluarea specialistului nu este suficient de riguroasă. „În practică, există uneori o indulgență prea mare în acordarea avizului de aptitudine”, afirmă medicul legist.
Potrivit acestuia, se întâmplă ca persoane cu afecțiuni importante, uneori cu elemente care ridică serioase semne de întrebare asupra capacității de a conduce în siguranță, să primească totuși avizul de APT din partea medicului specialist.
Într-o asemenea situație, medicul legist ajunge într-o poziție extrem de delicată.
Pe de o parte, în urma evaluării medico-legale și a documentelor medicale, poate considera că există motive serioase pentru ca persoana să fie declarată inaptă să conducă. Pe de altă parte, are în față un aviz emis de medicul din specialitatea respectivă, care o declară aptă.

Când verdictul diferă 
Potrivit lui Cristian Păpărău, situația devine problematică și din perspectiva responsabilității medicului legist. Dacă acesta ignoră avizul medicului specialist și concluzionează că persoana este inaptă să conducă, se poate trezi, la rândul său, cu reclamații și acuzații de abuz, pe motiv că a nesocotit concluzia medicului specialist.
Astfel, medicul legist poate avea în față o persoană despre care, pe baza evaluării medico-legale și a documentelor medicale, consideră că nu ar trebui să conducă, dar pentru care există, în același timp, un aviz de aptitudine emis de specialist.
Problema semnalată de Păpărău nu este, prin urmare, doar existența unei proceduri medicale, ci și modul în care sunt realizate evaluările de specialitate în urma cărora este emis avizul de aptitudine.

„Întrebarea care contează cu adevărat”
În cazul accidentului de la Brașov, ancheta autorităților trebuie să stabilească împrejurările exacte în care s-a produs tragedia și dacă problemele medicale ale șoferului au avut vreo legătură cu accidentul.
Separat de acest caz, medicul legist ridică problema modului în care sunt evaluate persoanele care, din cauza unor afecțiuni medicale, ajung să fie verificate pentru a putea conduce din nou.
„Și astfel ajungem la întrebarea care contează cu adevărat: cât de riguroase sunt, în realitate, evaluările medicale în urma cărora unui om i se spune că este apt să se întoarcă la volan?”, arată medicul legist.