Tradiţiile de Paşti ale ceangăilor săceleni: Oul de Paşte „pictat cu lacrimi”

Care sunt cele mai importante obiceiuri ale ceangăilor săceleni cu ocazia Paştelor şi ce lucruri minunate fac aceştia de marea sărbătoare de primăvară puteţi afla dacă treceţi pragul Muzeului de Etnografie Braşov. Aici s-a deschis expoziţia „Tradiţii de Paşti la ceangăii din zona Săcele”, una care aminteşte atât despre obiceiul stropitului  din a doua zi de Paşti, cât şi despre tainele încondeierii ouălor.
„Acest film şi vernisajul îmi dau un impuls foarte puternic pentru a continua ceea ce am început cu mai mult de trei decenii în urmă: încondeiatul ouălor şi cusutul portului tradiţional ceangăiesc din Şapte Sate. Mulţumesc familiei pentru sprijin şi încurajare şi doresc sărbători fericite la toată lumea”, a spus Anna Gödri, săceleanca devenită cunoscută pentru frumuseţea ouălor pe care le încondeiază.
În Joia Mare dinaintea Paştelui Catolic, Muzeul de Etnografie Braşov a decis să verniseze această expoziţie.
„Încondeierea ouălor de Paşti este un obicei comun străvechi în Şapte Sate. Sărbătorea Paştelui necesita un oarecare efort din partea fetelor ceangău: conform relatărilor din secolul al XIX-lea, ele strângeau şi încondeiau 20-30 de ouă roşii, să nu fie luate prin surprindere mai târziu. Ceangăicele tinere străbăteau prăvăliile din Şapte Sate şi Braşov, cumpărând vopsea şi ceară pentru încondeiat, urmând să decoreze ouăle cu diferite motive florale, arabescuri, ale căror simboluri reprezentau aspiraţiile lor tăinuite. Cu un coşuleţ frumos împodobit, plin cu ouă încondeiate, fetele recent confirmate în semn de recunoştinţă pentru învăţătura primită, mergeau într-o vizită omagială la preot şi dascăl”, a povestit Alina Mandai, muzeograf Muzeul de Etnografie Braşov.
În Lunea Paştelui, fetele dăruiau alesului inimii, aflat în vizită, cele mai frumoase ouă vopsite, iar feciorii, la rândul lor, ofereau fetelor furci de tors şi prâsnele ornamentate. Flăcăii deduceau din culoarea şi decorul ouălelor dragostea şi loialitatea fetelor.
„Se spunea că ouăle care se decolorează şi se estompeză cu timpul au fost pictate cu lacrimi şi dor, deci fata care le-a încondeiat iubeşte flăcăul din inimă. Ca urmare, nunta era adesea grăbită de decolorarea ouălelor roşii”, a mai spus muzeografa.
Expoziţia va rămâne la Muzeul de Etnografie până la finalul lunii aprilie, când vom fi în preajma Paştelui ortodox.