TRADIȚII DE SPOR ȘI SĂNĂTATE: După masa de prânz, pune-ți azi o dorință fierbinte

În tradiția românească, sărbătoarea Sfinților Apostoli este cunoscută sub numele de Sânpetru de vară, o zi plină și ea de superstiții. - Din această zi, cucul și privighetorile nu mai cântă. - În tradiția populară, până în această zi nu se scutură merii; se crede că , dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei. - Oamenii pistruiați trebuie să se spele pe față cu apă la miezul nopții, când cântă cocoșul; tradiția spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulțesc. - Dacă tună și fulgeră azi, nucile și alunele vor fi viermănoase. - Acum, împărțim mere dulci și miere prietenilor și vecinilor, le urăm să aibă spor în munca lor și să fie sănătoși, pentru a gusta aceste daruri și la anul. După ce am dăruit aceste ofrande, mâncăm și noi mere din recolta acestui an și miere, după masa de prânz, apoi ne punem o dorință fierbinte. - Tot acum, Sânpetru pocnește din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciți pe drumuri de munte sau în pădure. Ce spune legenda. Semnificația zilei de Sânpetru Sânpetru este un personaj îndrăgit în povestirile sau snoavele populare. În vremuri îndepărtate, când oamenii erau mai religioși, Sânpetru de vară mergea pe pământ fie singur, fie însoțit de Dumnezeu, era îmbrăcat în straie țărănești, fiind preocupat ca orice gospodar de creșterea vitelor și, mai ales cu pescuitul. Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu , care-l consultă în luarea unor decizii. De aceea, Dumnezeu i-a încredințat porțile și cheile Raiului, spune tradiția.