Tractorul, Rulmentul și Nitramonia intră în lichidare

Președintele Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), Teodor Atanasiu, a afirmat, ieri, la Brașov că singura soluție pentru salvarea companiilor brașovene Tractorul, Rulmentul și a patru din cei cinci pui ai Nitramoniei este… lichidarea voluntară. Aceasta în condițiile în care aplicarea legii insolvenței la aceste companii, dar și la altele, va fi amânată, printr-o ordonanță de guvern, pentru cel mult șase luni, timp în care proprietarul uzinelor amintite va trebui să facă transferul de proprietate al activelor viabile ale acestora către potențiali investitori. Inițial, acest proiect de act normativ a fost respins de Ministerul Justiției, dar „joi seară am stat de vorbă cu ministrul Justiției, Monica Macovei, și aceasta și-a dat acordul pentru promovarea legii – probabil în ședința din 7 februarie”. Atanasiu a recunoscut că în prezent pentru toate companiile brașovene aflate în situația amintită sunt oferte neangajante – adică fără preluarea de datorii – din partea mai multor investitori interesați. „Ar fi două posibilități în aceste cazuri. Cel mai fericit este să se lichideze voluntar – și voi da reprezentanților AVAS mandat pentru a susține această soluție, iar cel de-al doilea este lichidarea judiciară, moment în care posibilii cumpărători ar putea să schimbe destinația activelor cumpărate, mergând chiar până la o afacere imobiliară, știut fiind faptul că prețurile la terenuri sunt destul de mari”, a spus președintele AVAS. Prezent și el la întâlnirea pentru salvarea societăților brașovene, ministrul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, Gheorghe Barbu, a spus că Ordonanța 116/2006, care va înlocui Ordonanța 8 ce prevedere acordarea unui număr de salarii compensatorii muncitorilor care vor fi disponibilizați nu prevede măsuri de protecție socială pentru angajații care vor fi disponibilizați din companiile care se vor închide prin lichidare voluntară. „Așteptăm, însă, din partea AVAS un proiect de act normativ, astfel încât să fie prinse și aceste posibilități în cazul unui număr redus de societăți comerciale”, a spus Barbu. El a criticat liderii sindicali care au afirmat că pentru acest an nu ar fi prinși bani în buget pentru măsuri de protecție socială, deși se anunțaseră aproximativ 20.000 de disponibilizări. „Avem bani în buget pentru un număr de aproximativ 30.000 de disponibilizări. În plus avem un excedent de 17.000 de miliarde de lei la șomaj pe care îi putem accesa în orice moment”, a continuat sursa citată. Disponibilizații pot câștiga mai mult Barbu a explicat că Ordonanța 116/2006 prevede acordarea unui număr de până la 24 de salarii compensatorii pentru cei care vor fi trimiși în șomaj din companiile de stat. „Totuși, noi ne-am gândit ca acești șomeri să nu fie pasivi, ci activi – să participe la cursuri de reformare profesională sau să își găsească un loc de muncă. În cazul în care își vor găsi un loc de muncă vor primi din partea statului pe lângă salariul de la noul loc de muncă și jumătate din media salariului pe ultimele trei luni lucrate, dar nu mai mult decât salariul mediu pe economie”, a explicat Barbu. În aceste condiții, disponibilizații ar putea câștiga, într-o bună perioadă de timp, chiar mai mult decât înainte. Ordonanța nu prevede, ca și cea anterioară, imposibilitatea angajării într-o societate cu capital social de stat. Însă, în cazul în care i se propune de către AJOFM un loc de muncă și „șomerul” îl va refuza el va pierde salariile compensatorii oferite de stat. Totuși, sindicaliștii au afirmat că Ordonanța 8 era mai bună decât cea apărută anul trecut, motiv pentru care luni liderii de sindicat de la Tractorul, Rulmentul și Nitramonia – Gheorghe Apostu, Gabriel Dachim și, respectiv, Lucian Cupu – se vor întâlni cu factori de decizie din cadrul MMSSF pentru a rediscuta ordonanța „protecției sociale pentru muncitorii de la stat”. Fără probleme cu furnizorii de utilități Atanasiu a mai spus că a discutat cu furnizorii de energie electrică – Distrigaz și Electrica și acestea nu vor mai face probleme firmelor brașovene pentru o perioadă scurtă de timp. „Le-am explicat că și eu – AVAS-ul – sunt acționar la aceste companii și că ar trebui să propun să recuperăm datoria. Dar nu pot fi atât de fraier încât să pierd toți banii pe care îi am de recuperat provocând lichidarea judiciară a acestor firme, mai ales că prin lichidarea voluntară și vânzarea de active viabile îmi pot recupera banii”, a arătat șeful AVAS. Vicepreședinte AVAS, delegat la Brașov Parlamentarii brașoveni care au organizat întâlnirea de ieri de la Brașov au solicitat președintelui AVAS să își desemneze un vicepreședinte care să fie delegat în zonă. „S-ar consuma mult prea mult timp cu deplasările la București și o mulțime de bani pentru a veni toți la București pentru a rezolva aceste probleme”, au arătat parlamentarii brașoveni. Senatorul Nicolae Vlad Popa era nemulțumit de faptul că statul nu se implică în modernizarea societăților brașovene, din moment ce a decis să investească o sumă imensă în CEC pentru a o vinde la un preț mult mai mare.