„Totul a fost falsificat, totul a fost mistificat”

Ancheta Zilei a publicat un nou episod din interviul realizat cu generalul magistrat (rtr.) Ioan Dan, fost procuror general-adjunct al Parchetelor Militare.
În calitate de şef al Parchetelor Militare, generalul magistrat Ioan Dan a condus ancheta, la începutul anilor ’90, în cazul crimelor din dosarul Revoluţiei Române din Decembrie 1989.
Acesta a făcut declaraţii cu privire la celebrul caz petrecut în timpul Revoluţiei Române din Decembrie 1989, la Braşov, cel al poştaşului turnător la Securitate, Molan Tudor, arestat pentru acte de terorism. Arestat la 23 decembrie 1989, Molan Tudor a murit în Arestul Miliţiei, în noaptea de 8 spre 9 ianuarie 1990. Molan a susţinut, în faţa procurorului militar şef, că a fost pus de un ofiţer de Securitate pensionat, pe nume Morariu, să tragă în populaţie.
În interviul pe care l-a acordat reporterului de la Ancheta Zilei, Ioan Dan a afirmat că, de fapt, poştaşul Molan, care era şi informator, a fost folosit pentru a masca acţiunea de represiune a Securităţii.
Potrivit fostului şef al Parchetelor Militare, în timp ce Molan a fost arestat, alţi doi indivizi, care au tras şi au omorât soldaţi din Armată, au reuşit să fugă de la locul faptei.
Paradoxal, tot el scrie că decesul ar fi survenit în urma leziunilor suferite la 23 decembrie, când a fost prins de populaţie, leziunile fiind produse  prin „strivire cu picioarele”. Mai mult, acelaşi medic, Alexandru Moga, l-a consulat pe Tudor Molan la 28 decembrie, în Arestul Miliţiei. Şi ce credeţi? La momentul respectiv, el a menţionat în fişa medicală că Molan ar fi avut nevoie de 14-15 zile de îngrijiri medicale, din cauza leziunilor care pot data din 23 decembrie.

- Reporter: Vorbeaţi mai devreme de Revoluţia de la Braşov şi mi-a venit în minte cazul Molan, cel al poştaşului folosit de Securitate.
- Ioan Dan: Sigur! Da, ei (n.r. – securiştii) au folosit o mască, pentru că şi la Otopeni s-a întâmplat acelaşi lucru: Securitatea a organizat o acţiune paralelă, ca să mascheze acţiunea principală.
Ori, la Braşov s-a întâmplat acelaşi lucru. Ca să mascheze acţiunea teroristă, de represiune a Securităţii, au, să-i zic, „angajat” nişte informatori de acolo, i-au înarmat şi i-au pus să tragă, n-avea importanţă unde.
Molan săracul, poştaş – aştia erau toţi informatori, că umblau din casă în casă; vă daţi seama ce sursă era! – şi i-au pus o puşcă în mână, să stea acolo în cimitir, e un cimitir aproape de centrul Braşovului: „Când se adună lumea, tragi şi tu!”; „Păi, eu nu ştiu să trag!”; „Hai că te învăţăm noi! Dar nu contează unde tragi.”.
Şi aşa a tras Molan săracu’. Dar nu ştiu de ce i-au spus să iasă de acolo, după ce a tras. A ieşit cu puşca în mână şi, bineînţeles, chiar Trupele de Securitate l-au reţinut.
În loc să se supună, a „scăpat” un glonţ pe jos, n-a rănit pe nimeni. L-au prins şi l-au dus în sediul fostului Comitet Judeţean de Partid.
Procurorul militar i-a dat mandat de arestare. În declaraţiile date procurorului militar, spune tot: cum a fost instruit, cum a fost chemat împreună cu alţii, într-o casă, de către un colonel pensionar de Securitate şi că nu numai lui i-au dat puşcă.
A fost arestat şi depus în arest. Era 23 decembrie. Supravieţuieşte în Arestul Miliţiei până prin 12 (n.r. -de fapt, Molan moare în noaptea de 8 spre 9 ianuarie 1990), când moare, moare călcat în picioare, praf făcut tot grilajul costal.
„Călcat în picioare!”, a spus-o un deţinut care a fost cu el. Că a venit un ofiţer de Securitate, el a spus un nume (n.r. – Morariu), dar a venit unul cu acelaşi nume şi a zis: „Măi, eu ţi-am dat ţie arma?”.

- Reporter: Dacă-mi amintesc bine cazul, a fost închis împreună cu ofiţerul de Securitate Morariu?
- Ioan Dan: Morariu nu era închis. Era ofiţer de Securitate, dar a avut acces acolo.

- Reporter: Şi cel care a fost închis?
- Ioan Dan: Nu, nu era de la Securitate. A fost un informator al Securităţii, în aceeaşi celulă. Şi zice (Molan): „Nu eu”. „Dar atunci de ce ai declarat?” (n.r. – i-ar fi spus ofiţerul de Securitate) – şi l-a tocat. Şi Molan moare la început de an, i s-a făcut autopsia. A fost zdrobit pur şi simplu.
Şi medicul legist – medicii legişti erau oamenii Securităţii şi făceau ce spunea Securitatea, aşa verdict dădeau – a spus că a fost moarte naturală.

- Reporter: E curios, pentru că, din ce am citit în cartea dumneavoastră, când a fost iniţial închis, avea o fişă medicală…
- Ioan Dan: Păi, sigur! L-a văzut medicul, ca pe toţi deţinuţii pe care îi bagă în arest. Şi n-avea nimic.

- Reporter: Şi după aceea?
- Ioan Dan: Şi după aceea zice medicul legist, care îşi depăşeşte atribuţiile…

- Reporter: Era acelaşi, din câte îmi amintesc.
- Ioan Dan: Bineînţeles! La autopsie a zis că leziunile se datorează faptului că, atunci când a fost capturat, a fost călcat în picioare. Nici vorbă de aşa ceva! Tu, medic legist, n-ai dreptul să spui cine a provocat leziunile, tu descrii leziunile, nu cine i le-a făcut. Asta nu-i de competenţa ta.
A trecut vremea şi l-am întrebat pe Cosneanu, care a fost şef aici (n.r. – generalul Gheorghe Cosneanu, fost şef al Parchetelor Militare, trecut în rezervă din ianuarie 2020): Aţi stat de vorbă cu şeful Laboratului de Medicină Legală de la Braşov, care a făcut acel raport de autopsie de râsul lumii? Zice: „Nu mai trăieşte, că, dacă trăia, îl arestam”.
Aiurea, nu-l aresta. D-asta vă spun: totul a fost falsificat, totul a fost mistificat.
Procurorul militar şef a plecat, şi-a dat demisia. El ştia. Molan a dat declaraţie în ziua în care a fost prins, a dat declaraţie la procuror, că din cimitir a tras.
Nu se duce procurorul decât după trei zile. Nu se poate aşa ceva! Ce să mai găseşti tu după trei zile?
Iar ceea ce s-a stabilit, nu ştiu dacă aţi reţinut din carte, acest incident cu Molan, care a ieşit din cimitir cu arma în mână, a produs vâlvă.
Acolo era o biserică, iar doi indivizi care au tras şi au omorât şi soldaţi din Armată, în timpul ăsta, au coborât şi au fugit. I-a văzut lumea cum au fugit pe deal în sus, pe Cetăţuie. Deci, asta a fost diversiunea pe care au creat-o.