Toţi danezii vor încălzire în sistem centralizat. La Braşov, oamenii ar putea fi convinşi sau obligaţi să se branşeze

După debranşările în masă de la sistemul centralizat de termoficare din Braşov, de la  începutul anilor 2000, autorităţile locale au încercat să „recupereze” din terenul pierdut şi să-i convingă pe oameni să se rebranşeze, însă rezultatele nu au fost spectaculoase. Acum, municipalitatea braşoveană vrea să preia modelul danez. Acest model a fost prezentat ieri la Braşov, în cadrul evenimentului „Zilele Încălzirii Centralizate”, organizat de Ambasada Regală a Danemarcei la Bucureşti împreună cu DBDH şi COGEN România.
Evenimentul a fost deschis de Excelenţa Sa Soren Jensen, ambasadorul Danemarcei în România, alături de Adrian Veştea, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Allen Coliban, primarul Braşovului, Pia Zimmermann, reprezentant al la Danish Board of District Heating şi Mihai David, preşedintele COGEN România.
Contextul conferinţei de la Braşov nu este numai atingerea ţintelor de eliminare a emisiilor de dioxid de carbon asumate de Uniunea Europeană şi implicit de România, ci şi majorarea preţului gazelor şi celorlalţi combustibili în urma războiului din Ucraina.
„Avem foarte multe de învăţat de la colegii din Danemarca. Vom participa la prezentări despre ceea ce înseamnă aportul energiei regenerabile în sistemul de centralizare în Danemarca, şi sper să vedem şi la noi acest lucru în practică, în următorii ani“, a declarat Mihai David, preşedinte COGEN România, care reprezintă toate sistemele de încălzire centralizată din ţară.
Pe de altă parte, Pia Zimmermann, export manager DBDH şi liderul delegaţiei daneze, a spus că „în Danemarca avem termoficare de mulţi ani şi acum, în această situaţie actuală, se dezvoltă foarte mult Toată lumea din Danemarca vrea termoficare”. Ea a oferit şi câteva soluţii pentru România, amintind în acest sens de energia termică solară, geotermală, cea produsă din biomasă, deşeuri, gaze naturale sau cărbune. „Puteţi şi să le combinaţi sau să scăpaţi de gaz şi cărbune şi să îl schimbaţi cu alte surse regenerabile. Puteţi avea o încălzire mai eficientă dacă aveţi o soluţie la comun decât dacă fiecare vecin are propriul sistem“, argumentat Pia Zimmermann, export manager DBDH şi liderul delegaţiei daneze.

Terminalului Aeroportului Internaţional Braşov, o clădire inteligentă din punct de vedere al consumurilor
În timpul conferinţei, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a declarat că autorităţile locale trebuie să aibă în vedere implementarea unui sistem centralizat de producere şi livrare a agentului termic. „Cetăţenii trebuie să aibă posibilitatea de a alege, pe baza unei informări obiective, pentru ce sistem de încălzire să opteze, centralizat sau individual, fiecare cu plusurile şi minusurile sale. În privinţa eficientizării energetice a clădirilor publice, la nivelul administraţiei judeţene ne propunem să realizăm clădiri inteligente din punctul de vedere al consumurilor de utilităţi publice - aşa cum este Terminalul Aeroportului Internaţional Braşov – Ghimbav, dar şi să eficientizăm energetic cât mai multe imobile din patrimoniul nostru”, a mai spus Veştea.

„Braşovul nou”, în sistem centralizat?
Pe de altă parte, dincolo de preluarea soluţiilor tehnice din Danemarca, care şi-au dovedit eficienţa, în cadrul evenimentului de ieri s-a ridicat şi problema convingerii românilor şi, implicit a braşovenilor să apeleze la sistemul centralizat. Mai exact, pentru ţara noastră, participanţii au apreciat că este nevoie de soluţii punctuale şi mai ales acte normative care să oblige sau să convingă publicul larg din România, care a avut o lungă experienţă negativă legată de sistemul centralizat, că soluţia este într-adevăr cea mai eficientă şi convenabilă.  
De altfel, primarul Braşovului, Allen Coliban, a declarat că după 1990, românii „şi-au pierdut încrederea în sistemele centralizate şi în eficienţa lor. În Braşov, aproximativ 6%, 5% din locuinţele din Braşov mai sunt, încă, conectate la sistem. La nivel european, tendinţa este de rebranşare, iar noi facem paşi în acest sens. Avem cartiere noi, care au ales să folosească sistemul public de încălzire centralizată încă din faza de proiectare a locuinţelor comune, avem clădiri publice care se rebranşează. Mergem spre eficientizare şi din punctul de vedere al subvenţiilor pe care le acordăm, iar provocările pe care liberalizarea preţurilor din energie ni le-a adus în toamna trecută tuturor administraţiilor locale nu s-au simţit atât de puternic la nivelul buzunarului braşoveanului. Prin urmare, am avut şi căldură, la preţuri acceptabile”.

Spitalul Regional preia modelul Centrului de Cercetare al Universităţii „Transilvania”
Allen Coliban a mai spus că, în Braşov, de la caz la caz, sunt făcute analizele şi odată cu extinderea şi eficientizarea sistemului public de termoficare pot fi găsite soluţii. Investiţii în eficientizarea sistemului de distribuţie se fac de la an la an.
„În prezent Braşovul utilizează agent termic obţinut din cogenerare şi avem totodată opţiunile moderne şi pe care şi tendinţele europene le promovează - cele de a introduce biogaz, pompe de căldură sau alte soluţii moderne. De exemplu, proiectul noului spital regional se bazează pe aceste pompe de căldură pentru a ajunge la statutul acela de nZeb, clădiri cu emisii aproape zero”, a mai spus primarul.
Soluţia încălzirii cu ajutorul pompelor de căldură este aplicată încă din anul 2013 la Centrul de Cercetare al Universităţii „Transilvania” din Bartolomeu.