Tot mai mulţi rezidenţi aleg medicina estetică. Criză de medici la Chirurgie şi ATI

România intră în cel mai periculos deficit medical din ultimii ani: din primii 200 de rezidenţi, un singur candidat a ales chirurgie generală, doar şase ATI, în timp ce 33 au mers spre specialităţile de înfrumuseţare. Un dezechilibru dramatic, într-un sistem care are nevoie disperată exact de specialităţile pe care tinerii le evită.
Tendinţa loveşte în plin spitalele. Chirurgia şi ATI sunt coloana vertebrală a medicinei de urgenţă, dar rămân aproape neocupate de cei mai bine pregătiţi tineri. Iar acest lucru se vede deja: liste de aşteptare mai mari, gărzi suprasolicitate, personal obosit şi un risc real de a nu mai putea acoperi cazurile critice.
România pleca oricum cu un handicap: are mai puţini medici practicanţi pe mia de locuitori decât media UE, iar distribuţia lor e haotică – multe judeţe rămân la limita supravieţuirii medicale. În acelaşi timp, Europa se confruntă cu un deficit estimat la peste 1,2 milioane de profesionişti medicali, iar România este printre cele mai vulnerabile ţări în faţa acestui trend.
Ţări ca Austria, Germania sau Olanda trec de 5 medici la 1.000 de locuitori, cu investiţii masive în retenţia tinerilor doctori. România abia ţine pasul cu media europeană şi pierde anual sute de medici către Occident. Un sondaj recent arată că 4 din 10 medici români se gândesc să plece – fie imediat după rezidenţiat, fie chiar în timpul lui.
Datele brute confirmă direcţia: cardiologia rămâne prima opţiune, la dermatologie sunt locuri puţine, iar specialităţile grele – chirurgie, ortopedie, ATI – sunt abandonate.
În spitale, şefii de secţie vorbesc deja de o „gaură de generaţie” care se va vedea în 5 ani, atunci când actualii specialişti se vor pensiona fără să aibă cine-i înlocui.