Descoperirile arheologice de la Feldioara au adus în discuţie cadrul legal al desfăşurării acestui tip de activitate. Din fericire, judeţul Braşov este ferit, cel puţin deocamdată, de ,,haiduciile” întâlnite în alte zone ale ţării
Descoperirile arheologice de excepţie făcute de braşovenii Fănel Şerban şi Florin Şerban în luna mai au adus în discuţie şi problema ceva mai delicată a încadrării în lege a desfăşurării acest tip de activităţi. În apropiere de Feldioara, pe o rază de aproximativ 800 de metri, cei doi au scos la iveală o necropolă care conţine obiecte ce datează încă din secolele I-II. Acestea pot reprezenta o adevărată tentaţie pentru pasionaţii de istorie, care de multe ori recurg şi la metode mai puţin legale de a le valorifica. ,,Nu este însă şi cazul judeţului Braşov, la nivelul căruia sunt înregistrate 60 de detectoare de metale deţinute legal şi cu atât mai puţin al acestor doi «detectorişti». În alte zone se apelează la diverse «haiducii», fapte pe care apoi oamenii respectivi le regretă pentru că îi duc înspre zona penală. Le respectăm efortul şi pasiunea, aşa cum şi ei trebuie să respecte cadrul legal, pentru că e şi în avantajul lor, deoarece, de multe ori, valoarea intrinsecă a obiectului este depăşită de valoarea contextului. Mesajul nostru este «toleranţă zero» pentru cei care nu desfăşoară această activitate în condiţii legale”, a explicat inspectorul de poliţie Angel Istrate. ,,Pasiunea noastră este puţin diferită deoarece este foarte bine încadrată în lege şi necesită extrem de multă documentare. Noi am ales să fim mereu foarte stricţi, iar dacă legea spune că obiectele descoperite trebuie predate în 72 de ore, le-am adus mereu chiar mai repede”, ne-a declarat Fănel Şerban, unul din cei doi „detectorişti”.
Au ales să susţină cultura braşoveană
Piesele descoperite vor face parte din patrimonial Muzeului de Istorie Braşov, o parte din ele urmând a completa chiar expoziţia permanentă a acestuia, care urmează să fie refăcută.
,,Le mulţumim lui Fănel Şerban şi Florin Şerban, doi oameni de lăudat, care iubesc Braşovul şi au ales să fie alături de noi, munca lor urmând a se regăsi în instituţia noastră şi nu în altă parte. Au colegi care sunt invidioşi pe ei pentru faptul că vin să ne doneze obiectele fără recompensă, însă îi rog să le transmită că de multe ori valoarea financiară este clar depăşită de recunoaşterea primită din partea societăţii”, a declarat Nicolae Pepene, director al Muzeului de Istorie. În trecut, multe astfel de piese erau duse de către descoperitori direct la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti, aspect în urma căruia oraşul nostru avea de suferit, pierzând importante elemente de patrimoniu cultural. ,,La Braşov suntem acum privilegiaţi, având sprijin din partea reprezentanţilor Muzeului de Istorie, fie ei de rang managerial sau arheologi. Datorită disponibilităţii lor s-a salvat multă informaţie. Cunosc mulţi oameni care alegeau să ducă piesele la Bucureşti pentru că aici erau trataţi «cu uşa în nas» de fosta conducere”, a povestit Florin Şerban.
Morminte dacice de călăreţ şi luptător
Descoperirea făcută de cei doi, în apropiere de Feldioara, reprezintă o veche necropolă, ale cărei obiecte precum pinteni, paftale, pumnale, cute sau alte obiecte de port sugerează existenţa a două morminte dacice, cel mai probabil unul din ei fiind al unui călăreţ, iar celălalt al unui luptător. Acestea, multe din ele fiind piese unicat, vor îmbogăţi colecţia Muzeului de Istorie, urmând a acoperi totodată goluri importante din diferite perioade ale istoriei. „Avem de-a face cu o descoperire arheologică rară, o zonă descoperită întâmplător care va deveni sit arheologic. Direcţia de Cultură a înmânat obiectele Ministerului Culturii, care le va analiza, iar zona va primi apoi calitatea de sit. De asemenea, Primăria Feldioara se va ocupa ca cercetările să se desfăşoară în continuare în cele mai bune condiţii”, ne-a spus George Mitran, director executive al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Braşov.
.webp)
O altă descoperire a lui Fănel şi Florin Şerban (foto) sunt câteva verigi de aur, cu decor specific (brăduţi şi incizii circulare) care datează din anul 1.500 Î.Hr. Alături de ele, un topor şi un vârf de suliţă din bronz, ambele provenind din aceeaşi perioadă istorică.
Fond pentru ,,recompense” şi ,,club” al pasionaţilor de istorie
Directorul Muzeului de Istorie, Nicolae Pepene, a ţinut să facă publice două iniţiative ale instituţiei pe care o conduce, care se doresc a fi puse în aplicare în următoarea perioadă. Astfel, cu sprijinul Consiliului Judeţean, se va încerca formarea unui fond de achiziţie care ar putea fi folosit pentru premierea persoanelor care îmbogăţesc colecţia muzeului cu descoperirile lor. „Am aflat şi eu că sumele cerute sunt chiar de bun simţ şi nu consider a fi ceva deplasat ca eforturile acelor oameni să fie răsplătite. Astfel, eforturile noastre sunt îndreptate către refacerea expoziţiei permanente”, a explicat Nicolae Pepene. Acesta a mai precizat că este foarte probabil să se formeze un ,,club” al pasionaţilor de istorie în cadrul instituţiei, care ar însemna ca aceştia să beneficieze de propriul spaţiu pentru întâlniri şi chiar pentru propriile expoziţii.
Foto: Descoperirea de lângă Feldioara, piese din două morminte dacice, dar şi obiecte din uzul zilnic al strămoşilor, coasă, topoare, monezi, etc.
.webp)
Celticus predacus
2014-06-13 08:15:37
Verigile de aur par a fi opera scitilor.