Toamna falimentului la Rulmentul SA

Potrivit unei informări a administratorului unic Dumitru Romanescu, doi creditori ai companiei Rulmentul SA au cerut falimentul uzinei brașovene de rulmenți, ieșită, la 18 august, de sub protecția Ordonanței 3/2007, cea care amâna startul declanșării procedurilor de insolvență timp de șase luni de la intrarea sa în vigoare. Faliment cerut din mai Cei doi creditori care au cerut în instanță falimentul uzinei brașovene sunt Prointermed SRL Pitești, care are de recuperat o creanță de 14.000 de lei, și furnizorul de oțel al companiei, Dapinia Trading Co. Limited, din Cipru, cele două dosare urmând să se judece pe 27 septembrie și respectiv, 4 octombrie. Compania piteșteană a cerut falimentul societății încă din 17 mai, acuzând starea de insolvență a societății brașovene care nu mai făcuse niciun fel de plăți de mai bine de patru luni. Pe 14 iunie, administratorul de atunci al companiei, Victor Apostol, a recunoscut datoria pe care uzina o avea față de societatea Prointermed SRL, dar a susținut că falimentul nu poate fi declanșat din cauza protecției oferite de legislație în acel moment. Cu toate acestea, săptămâna trecută, administratorul unic al uzinei, Dumitru Romanescu, nu avea cunoștință ca vreun creditor să fi cerut falimentul uzinei. Joaca de-a lichidarea voluntară Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a anunțat, la jumătatea lunii iulie, că dizolvarea și lichidarea voluntară a companiei a fost suspendată de către Tribunalul Brașov, la cererea acționarilor minoritari, care au contestat o măsură similară și în luna martie a acestui an. SSIF Orizont Vest Oradea, împreună cu alți acționari minoritari ai Rulmentul, a solicitat Tribunalului Brașov, să anuleze decizia de lichidare a firmei, adoptată la 28 iunie, iar hotărârea a fost aprobată în parte de către instanță, care a dispus suspendarea executării. Suspendarea este în vigoare până la finalizarea procesului, primul termen de judecată fiind la 19 septembrie. După suspendarea dizolvării și lichidării voluntare a companiei, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), acționarul majoritar al companiei, a anulat licitația pentru desemnarea lichidatorului Rulmentul. La începutul lunii martie, acționarii au aprobat propunerile acționarului majoritar, privind disponibilizarea de personal în două etape, în prima urmând să plece 2.000 de angajați, iar în cea de-a doua restul de 240. De asemenea, AGA a dizolvat Consiliul de Administrație și l-a numit ca administrator unic pe Victor Apostol. Valoarea preliminată a activelor imobilizate ale Rulmentul este de 158,7 milioane de lei, iar valoarea preliminată a dato-riilor totale se ridică la 245,63 milioane de lei. AVAS deține 50,8924% din capitalul social al uzinei. „Vom da în judecată AVAS” Nicolae Rusu, președintele SSIF Orizont Oradea, care a controlat direct și prin intermediari 20% din acțiunile societății Rulmentul SA, nu este deloc speriat de perspectiva falimentului. „Așteptăm să vedem ce se va întâmpla mai departe. Dacă datoriile Automobile Craiova și Electroputere vor fi șterse, vom ataca AVAS-ul în instanță, deoarece considerăm că și la Rulmentul se putea lua această decizie, iar activitatea firmei ar fi putut fi revitalizată. Dar la Rulmentul nimeni nu a vrut să asculte soluțiile propuse de noi. Vom sesiza și Direcția Națională Anticorupție, dacă nu se va autosesiza, pentru că acolo, statul pierde niște bani. Dacă își va recupera toți banii, e bine, dar eu cred că se urmărește o afacere imobiliară, iar dacă la Iași, Ștefan Vuza vinde cu 580 de euro metrul pătrat, la Brașov, unde va trece și autostrada și este centrul țării, nu se poate să se vândă cu mai puțin de 200 – 250 de euro pe metrul pătrat”, susține Rusu, cel care a determinat, practic, falimentul uzinei brașovene prin atacarea în instanță a deciziilor celor două Adunări Generale a Acționarilor prin care se hotăra o lichidare voluntară care mai dădea speranță producției de rulmenți pe platforma brașo-veană. Acesta a mai spus că bănuiește că în caietul de sarcini al licitației pentru desemnarea unui lichidator pentru uzina brașoveană nu s-ar fi trecut obligativitatea păstrării obiectului de activitate pentru cel puțin zece ani de zile, așa cum s-a făcut în cazul uzinei Tractorul SA.