Ţinut din 11 mai după gratii, poate recunoaşte

După percheziţiile din 11 mai 2023 de la Serviciul Public Local de Termoficare Braşov, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Braşov au dispus, printre altele, punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore a mai multe persoane din conducerea institiuţiei pentru abuz în serviciu şi fapt de corupţie. Ulterior, în august, procurorii au decis trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, atât a directorului suspendat Mircea Marin, cât şi a directorului adjunct Gheorghe Corboş şi l-au pus sub control judiciar pe şeful Serviciului Administrativ din cadrul SPLT, Mihaela Elena Mesaroş.
Avocatul directorului supendat al SPLT, Constantin Florin Durgheu, susţine însă că DNA l-a acuzat pe directorul SPLT Braşov de încălcarea Legii nr. 98/2016 – Legea Achiziţiilor Publice, deşi era evident încă de la începutul cercetărilor în acest dosar că sunt incidente dispoziţiile Legii nr. 99/2016 – Legea privind Achiziţiile Sectoriale.

Motivarea corectă a soluţiei de condamnare, o „misiune imposibilă”
„Faptul că, la finalul urmăririi penale, procurorul anchetator a recunoscut prin emiterea Rechizitoriului că apărarea a avut mereu dreptate şi că legea aplicabilă este cea care vizează achiziţiile sectoriale, nicidecum achiziţiile publice, nu a avut, din păcate, nicio repercusiune pozitivă asupra inculpatului Marin Ionuţ Mircea, acesta fiind menţinut în continuare în arest preventiv, în special prin voinţa supremă a magistraţilor Curţii de Apel Braşov. Chiar dacă este ilegală, voinţa magistraţilor Curţii de Apel Braşov, Tribunalului Braşov şi, mai nou, Tribunalului Covasna de a-l menţine pe inculpatul Marin Ionuţ Mircea în arest preventiv este de înţeles din punct de vedere tactic deoarece, menţinându-l în arest preventiv o perioadă cât mai îndelungată, aceştia speră să-l determine să clacheze şi să meargă pe procedura abreviată, scăpându-i de misiunea imposibilă de a motiva corect soluţia de condamnare a fostului director al SPLT Braşov. Este important de subliniat faptul că, prin prelungirea nefondată a măsurii arestării preventive, în mod succesiv, inculpatul Marin Ionuţ Mircea este în executarea anticipată a pedepsei care, din perspectiva magistraţilor de la Curtea de Apel Braşov şi de la instanţele subordonate, inclusiv a magistratului de la Tribunalul Covasna, va veni cu siguranţă, sentinţa de condamnare fiind în redactare deşi procesul pe fondul cauzei nici măcar nu a început, fiind în faza Camerei Preliminare”, a spus avocatul într-un articol publicat de Lumea Justiţiei.

Plângere depusă la CEDO
Acesta a mai adăugat faptul că Mircea Marin nu are cum să scape de condamnare din moment ce, magistraţii Tribunalului Braşov ar fi validat în mod nelegal mai multe acorduri de recunoaştere a vinovăţiei încheiate între DNA şi mai multe persoane care au fost cercetate în acest dosar. „Acordurile de recunoaştere a vinovăţiei au fost încheiate şi validate în mod nelegal, deoarece magistraţii Tribunalului Braşov nu au dispus confiscarea de la mituitori a sumelor ce formau obiectul mitei pe care ar fi primit-o inculpatul Marin Ionuţ Mircea. Din moment ce sumele nu au fost confiscate de la mituitori deşi acordurile de recunoaştere a vinovăţiei au fost validate de către magistraţii braşoveni, este evident că ele urmează a fi confiscate de la persoana care se presupune că a luat mita, respectiv de la inculpatul Marin Ionuţ Mircea.  Nicio sumă de bani nu poate fi confiscată de la inculpatul Marin Ionuţ Mircea în situaţia în care acesta ar fi achitat, motiv pentru care este evident pentru orice persoană de bună credinţă că, pentru a ieşi din impasul generat de validarea nelegală a acordurilor de recunoaştere a vinovăţiei, magistraţii braşoveni şi magistratul de la Tribunalul Covasna trebuie să-l găsească vinovat şi, implicit să-l condamne pe inculpatul Marin Ionuţ Mircea”, a mai adăugat avocatul.
De altfel, Mircea Marin ne-a contactat şi ne-a declarat că nu există probe pentru acuzaţiile aduse de procurori, fiind catalogat pe nedrept drept „pericol public” tocmai pentru a putea fi ţinut după gratii şi a fi determinat să recunoască fapte pe care nu le-a comis şi de care nu este vinovat. Acesta a mai adăugat faptul că s-a adresat şi Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) pentru a demasca acest abuz al anchetatorilor şi a se face dreptate în acest caz.

Ce acuzaţii îi sunt aduse directorului
Potrivit rechizitorului procurorilor, în sarcina directorului suspendat al SPLT s-a reţinut comiterea infracţiunilor de: abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,  folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, luare de mită, în formă continuată (două fapte), trafic de influenţă, cumpărare de influenţă şi conducerea unui vehicul fără permis de conducere. (BizBraşov.ro)