Tinerii de azi şi sindromul broaştei fierte

Neasumaţi, fără iniţiativă, fără putere şi dorinţă de decizie şi total neimplicaţi. Este radiografia dură a unei generaţii de tineri blazate, consideră Marian Staş, expert în educaţie şi profesor la Harvard şi la Universitatea Bucureşti. Concluziile specialistului vin în urma publicării unui studiu CURS, realizat la cerinţa Ministerului Familiei, ale cărui concluzii la prima vedere par optimiste. Însă, în timp ce pe afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul.

 
În contextul unor rezultate absolut dezastruoase obţinute la testele PISA, al abandonului şcolar în floare, dar şi al analfabetismului funcţional care pare că ne caracterizează ca naţie, tinerii din România se declară mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de nivelul lor de educaţie, de ceea ce primesc din partea şcolii. În schimb, când vine vorba despre locurile de muncă şi salariile aferente, tinerii se plâng. Ar vrea mai mult. Sunt doar câteva dintre concluziile unui sondaj CURS, realizat la cerinţa Ministerului Familiei şi comentat de Marian Staş, expert în educaţie care a semnalat o mare problemă: lipsa totală de asumare, de implicare, frica şi ezitarea tinerilor când vine vorba despre a-şi lua propria viaţă şi viitorul în mâini.
„Este aici o întrebare despre intenţia de a-şi întemeia propria afacere în viitor. 31% au răspuns „Da”, însă 24% şi 45% au spus „Nu ştiu” respectiv „Nu”. De deducem de aici? Asta înseamnă o atitudine socială lipsită de curaj şi de asumare. Propria afacere înseamnă curajul asumării propriei existenţe. Dar ei se duc să se angajeze. Şi atunci  toată responsabilitatea stabilităţii şi a vieţii lor revine angajatorului”. Însă răul este mult mai adânc. „Principiul acesta al asumării responsabilităţii demonstrează dependenţa tinerilor de şefi, de alţii, de cei din jur. De ce? Pentru că dacă iese prost, au pe cine să dea vina”.

Fără putere, dar şi fără dorinţă de decizie
Cercetarea mai relevă un aspect, atrage atenţia specialistul: şi anume lipsa de decizie a tinerilor. Ei nu decid asupra modalităţii de învăţare în şcoală, la locul de muncă nu au control asupra programului, care se poate extinde uneori asupra vieţii personale, nu sunt implicaţi în luarea deciziilor din cadrul organizaţiilor, se arată în studiu. „A decide înseamnă că lucrurile sunt ori albe, ori negre: mă mărit sau nu mă mărit, fac copil sau nu fac copil. Aici este vorba despre frica de schimbare la nivelul acestei generaţii”. Mai mult, când doresc să-şi întemeieze o familie această decizie este luată, de multe ori, în funcţie de existenţa sau inexistenţa unei locuinţe adecvate. „De parcă asta e important când vrei să-ţi faci o familie. Nu. Când îţi doreşti o familie îţi asumi asta cu tot ce vine la pachet”. Copiii ar putea fi învăţaţi să decidă singuri pentru ei, să fie încurajaţi încă de pe băncile şcolii în acest sens, consideră expertul. „Am tot vorbit despre curriculum la decizia elevilor. În spatele acestui lucru se ascunde ceva profund: când eu spun curriculum la decizia elevilor în oferta şcolii asta are 1% legătură cu să învăţ biologie în loc de chimie.  99% are legătură cu arta, măiestria şi întregul proces de a decide şi de a-şi asuma consecinţele deciziilor. Şi exact asta spune şi studiul nostru: că tinerii sunt inerţi, anesteziaţi la ceea ce înseamnă luarea unei decizii. Nu vor, nu pot, le e frică să-şi asume”.

„Să facem noi ceva pentru noi, nu să aşteptăm să facă alţii”
Am putea pune, oare, frica de asumare, teama de a lua decizii, lipsa de curaj şi de iniţiativă pe seama faptului că tinerii nu sunt aproape deloc încurajaţi de către statul român? Că li se pun, atunci când vor să construiască ceva, beţe în roate? Marian Staş are un răspuns tranşant. „Nu. Nici vorbă! Asta cu „să ni se dea” este cea mai otrăvitoare chestie pe care românul o are pe creier. Nu trebuie să ne dea nimeni nimic, trebuie să obţinem noi, prin propriile forţe”. Specialistul a explicat cum stă situaţia în alte ţări, acolo unde lucrurile se mişcă şi se mişcă bine. „Prin alte părţi de lume, oamenii ăştia îşi iau existenţa în mâinile proprii. Sigur că e important să-ţi deschizi un business în 3 minute sau în 7 minute. Dar indiferent de cum se întâmplă, dacă stau şi încep să-mi plâng de milă..aoleu ce nasol, nu mi se face şi mie, să mi se dea şi mie..Te duci şi-ţi faci!”
Mai bine din trei sferturi din tinerii din România se declară mulţumiţi sau foarte mulţumiţi în privinţa nivelului lor educaţie, potrivit aceluiaşi sondaj. „Se mulţumesc cu ce primesc şi vedem noi pe urmă ce-om face. Ce mi se dă, ce mi se spune aia fac. Şi cu asta basta”, mai explică Marian Staş atitudinea aceasta de a primi cu gura deschisă tot ce ţi se îndeasă pe gât, fără a obiecta, fără a te gândi dacă ceea ce primeşti este şi ceea ce ai nevoie.

Inerţi în reacţie precum boroasca din oala cu apă clocotită
Concluzia expertului: Tinerii români s-au obişnuit atât de mult cu răul din sistem încât nu mai au nici o reacţie, nicio pornire de a lupta împotriva lui, de a face ceva cu viaţa lor, cu viitorul lor. Se bălăcesc inerţi într-o mâzgă lipicioasă şi confortabilă: nu-şi asumă nimic, nu-şi iau responsabilităţi, nu au curaj să pornească pe propriile picioare, ezită în luarea deciziilor, se complac într-un loc călduţ şi mediocru. Este sindromul broaştei fierte, exemplifică Marian Staş: „Dacă pui o broscuţă într-o oală cu apă clocotită, diferenţa uriaşă de temperatură contractă muşchii iar broasca sare din apă. În schimb, dacă pui broscuţa într-o oală cu apă rece iar apoi pui oala pe foc..apa se va încălzi gradual, va deveni apoi fierbinte, apoi clocotită. Broasca însă nu este capabilă să sesizeze temperatura care creşte gradual şi ajunge să moară fiartă. Aşa se întâmplă şi cu generaţia asta”.  
Stdiul mai spune că aprecierea faţă de propria educaţie este superioară celei privind locul de muncă sau veniturile: 58% dintre tineri se declară mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de locul de muncă şi doar 44% de veniturile lor. În acelaşi timp, aproape jumătate (45%, în scădere faţă de 54% în 2020) consideră că accesul la educaţie este o problemă. În acest context, realizatorii sondajului arată că „sistemul educaţional este perceput de către majoritatea tinerilor ca unul rigid şi ineficient”.
Datele reies din Barometrul tinerilor 2024- un studiu comparativ 2024-2020 realizat pentru  Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, de către centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS). Studiul a fost realizat în perioada aprilie iunie 2024, iar componenta de sondaj a fost realizată pe un eşantion declarat reprezentativ la nivel naţional, în rândul a 1.100 de tineri cu vârste între 14-35 de ani. Sondajul realizat la comanda ministerului a urmărit o serie de aspecte, de la calitatea vieţii la educaţie, muncă, participarea la viaţa civică şi politică. Iar rezultatele marchează un nivel de optimism şi mulţumire în creştere faţă de acum patru ori, la nivelul general.