Timiş-Triaj, schimbarea la faţă

Rampa de deşeuri industriale nepericuloase din Timiş-Triaj, privită ca una dintre problemele de mediu ale României în Uniunea Europeană, a fost certificată ca fiind „inertă”, în urma realizării de către o  firmă de specialitate a unui bilanţ de mediu,  a anunţat Primăria Braşov. În aceste condiţii, micul deal ar urma să fie transformat în cel mai mare parc şi zonă de agrement din Braşov.
„Pe baza rezultatelor din bilanţul de mediu, vom demara toate actele necesare pentru schimbarea încadrării din clasa B în clasa C, adică depozit inert, şi ne dorim ca, după ce obţinem toate actele de reglementare, primăria să amenajeze zonă verde pe această suprafaţă mare, de aproximativ 22 de hectare, în aşa fel încât să poată fi utilizată ca parc şi zonă de agrement. Se pot amenaja piste de biciclete, zone de plimbare, diferite jocuri în aer liber, tiroliene etc. Lucrările presupun modelarea corpului depozitului, adunarea sa în spaţiul care este al Primăriei, acoperirea cu pământ, acolo unde mai este necesar, şi lucrări de amenajare, în funcţie de destinaţia ce o va primi şi de proiectul ce va fi elaborat. O mare parte din această suprafaţă este înverzită în mod natural. Am putea să avem aici cel mai mare parc din Braşov, de 22 de hectare”, a declarat marţi viceprimarul Laszlo Barabas (foto).

 
La rampă nu s-a mai depozitat de 30 de ani
Depozitele Timiş Triaj au început să funcţioneze la sfârşitul anilor 1940 şi au fost utilizate pentru depozitarea deşeurilor industriale nepericuloase (nisip de turnătorie, zgură de oţelărie etc.) şi deşeuri menajere.
Activitatea de depozitare a încetat practic în anul 1992. Proprietarul terenului până în 1990 a fost statul Român, iar ulterior, abia  în perioada 2014-2016 s-a reglementat situaţia juridică a terenului şi se atestă apartenenţa la domeniul privat al Primăriei Municipiului Braşov.
„Rampa de deşeuri industriale nepericuloase a municipiului, după vânzarea întreprinderii Tractorul, a rămas nevândută şi a intrat în sarcina primăriei Braşov, pentru a fi închisă. Primăria a analizat această posibilitate şi, din cauza sumelor extrem de mari ce ar trebui cheltuite, a hotărât efectuarea unui bilanţ de mediu nivel II, pentru a vedea dacă acest depozit mai are influenţă asupra factorilor de mediu  - apă, sol, aer. Acest bilanţ ne-a fost predat de curând de către experţi. În urma măsurătorilor şi verificărilor efectuate în cadrul acestuia s-a constatat că depozitul nu mai reprezintă un pericol şi se propune închiderea sa prin procedură simplificată, adică trecerea lui din clasa de încadrare B în clasa C, respectiv «depozit inert». Asta înseamnă că nu avem emisii de gaze, nu se poluează apa freatică, iar pământul nu mai este poluat pentru că la acest depozit a fost sistată activitatea de depozitare de 30 de ani”, a precizat viceprimarul Barabas.

Deşeurile nu mai reprezintă un pericol
Potrivit Bilanţului de mediu bazat pe prelevarea de probe de apă subterană (fântâni localnici şi foraj de apă executate in acest scop), de apă de suprafaţă (inclusiv pârăul Timişul Sec), de sol şi de aer, indicatorii de calitate a mediului se află în limite normale, cu unele depăşiri în indicii de calitate sol (concentraţie mai mare de metale grele) care nu ajung însă la valorile de alarmă, şi doar în stratul superior. „Depăşirile concentraţiilor metalelor grele faţă de limitele normale se datorează şi proximităţii zonei industriale, a haldelor de cenuşă CET, cât şi circulaţiei auto pe drumul situat la est de amplasament”, se arată în bilanţul de mediu. Totodată, Primăria Braşov a anuţat că după realizarea lucrărilor de închidere a depozitului de deşeuri industriale nepericuloase se preconizează o îmbunătăţire a calităţii solului din proximitatea depozitului de deşeuri industriale nepericuloase Timiş-Triaj.
 
Ce va urma
Având în vedere concluziile binalţului de mediu, reprezentanţii Primăriei Braşov au anunţat că vor solicita avizul APM Braşov pentru închidere simplificată conform cu prevederile  legale referitoare la depozitarea deşeurilor coroborat cu recomandările privind amenajarea bermelor/drumurilor de acces şi a canalelor pentru drenarea apei de suprafaţă. De asemenea, în funcţie de folosinţa pe care urmează să o aibă post-închidere acest amplasament proiectul de sistematizare va tine seama de recomandările/sugestiile specialistului în peisagistică. De altfel, unul dintre scenarii este amenajarea unui parc de agrement.