Testul de supravieţuire al unei braşovence în jungla dominicană

Iubeşte Braşovul cu tot cu oamenii lui, iar frumuseţea i se citeşte şi în suflet. Alexandra Porkolab s-a născut în oraşul de la poalele Tâmpei şi aici şi-a petrecut copilăria, hoinărind pe aleile de lângă păduri şi admirând natura. Şi pentru că iubeşte mişcarea, încă de la 9 ani a practicat handbalul.
„Am început la Dinamo Braşov şi am terminat la 20 de ani în Diviza A la Activ Ploieşti. Am jucat inter stâng şi centru”, mărturiseşte Alexandra Porkolab.
Viaţa a dus-o şi pe calea modelingului, participând chiar şi la prezentările de modă ale lui Cătălin Botezatu, unul dintre cei mai cunoscuţi designeri români în lume.
„Am lucrat cu cei de la agenţia MRA Models, am prezentat pentru Irina Schrotter, Stephan Pelger, Cătălin Botezatu. În Milano am lucrat cu agenţia One Models şi am am participat la diverse prezentări şi shootinguri”, completează ea.
Deşi este absolventă de psihologie, Alexandra Porkolab şi-a dorit să intre în lumea medicală şi a reuşit acest lucru acum 12 ani. Ea este acum director asociat al laboratorului de analize medicale „Biossan” şi manager de marketing şi vânzări la „Convest Medical”.
„Ador această lume pentru că este plină de emoţie şi trăiri, pentru că pot să fiu alături de oamenii în suferinţă, să alin şi să găsim soluţii împreună, pentru că lucrez lângă aceşti salvatori ai omenirii, medicii, care sunt plini de pasiune şi au o sete fantastică de a da peste nas «doamnei cu coasa»”, a explicat braşoveanca.

„Să lucrezi cu medici este provocator”
Tânăra mărturiseşte că este provocator şi frumos să lucrezi cu medicii. Şi câteodată amuzant. Îi descrie ca fiind nişte oameni atipici. „Când lucrezi cu unul, doi, lucrurile sunt sub control însă când sunt mult mai mulţi, începe «distracţia». Trebuie să înţeleg perspectivele lor care, de cele mai mult ori, sunt la poluri opuse şi să găsesc o soluţie de a le îmbina pentru a le face o promovare eficientă şi de impact. Iar asta este chiar o provocare”, a completat tânăra.

Simţurile doctorilor sunt ascuţite mai ceva ca bisturiul
Îşi aminteşte cum adesea a văzut oameni vindecaţi, deşi când au venit prima dată la consultaţii, nu mai aveau acea speranţă de a trăi. „Medicii au o putere divină şi aici fac referire la faptul că, de cele mai ori, îmbină raţionalul, cunoştinţele lor medicale şi experienţa cu ceea ce simt despre un anumit diagnostic şi trebuie să recunosc că simţurile doctorilor sunt ascuţite mai ceva că bisturiul. Sunt cazuri speciale în care boala le da bătăi de cap, dar ei nu se dau bătuţi. Au acea încăpăţânare de a rezolva cazurile dificile şi caută soluţii neîncetat. Medicii sunt şi nişte oameni amuzanţi şi eu consider că asta este o caracteristică foarte importantă în acest domeniu, mai ales pentru poporul român. Să faci adesea haz de necaz, dezamorsează bombele din sufletele oamenilor. Parcă altfel e când stai în cabinetul unui medic, aşteptând să-ţi pună un diagnostic şi îl vezi pe omul din faţa ta, relaxat, transmiţându-ţi pozitivitate şi speranţă cu zâmbetul pe buze”, a mai spus braşoveanca.

Experienţa Survivor 2023
Alexandra Porkolab îşi trăieşte viaţa la maximum. Îi place să exploreze necunoscutul şi adrenalina. Aşa a decis să participe la „Survivor România 2023”, unul dintre cele mai aşteptate reality show-uri din ţara noastră. Competiţia pune faţă în faţă, timp de cinci luni, 12 „Faimoşi” cu 12 „Războinici”, care intră în concurs şi se „bat” pentru marele premiu de 100.000 de euro. 24 de concurenţi petrec astfel 6 luni în junglă şi „dau piept” cu cele mai mari provocări din viaţa lor.
„Sunt un om în care adesea fierbe sângele şi…. mă arunc. Da. Nebunia, dorinţa de a simţi adrenalină m-au adus la Survivor, dar şi dorinţa de a vedea cât pot duce. Am simţit că o să fie experienţa care îmi va schimba viaţa şi care mă va ajuta să urc mai rapid nişte trepte în cunoaşterea mea. Iar cum timpul nostru este limitat pe acest pământ…m-am aruncat”, a mărturisit tânăra.
Viaţa pe insulă, în Republica Dominicană, a fost plină din punct de vedere emoţional şi psihic. Acolo, a fost nevoită să trăiască în condiţiile în care trăiau oamenii cu mulţi ani în urmă.
„Mi-a fost destul de greu în prima lună pentru că era o schimbare. Era un hău de necunoscut. Oameni despre care nu ştiam nimic şi care la prima vedere păreau foarte docili, prietenoşi şi amabili şi o insula superbă cu un peisaj exotic de vis. Asta a fost ce am găsit în Republica Dominicană,  dar ştiam că e doar o prima impresie şi, fiind un om raţional, eram pregătită psihic pentru orice… aşa că aşteptam să mă lovească crunta realitate, care nu a întârziat să apară”, a explicat Alexandra.

Viaţa în junglă
Aventura „Survivor” a fost de nedescris, şi cu urcuşuri, dar şi cu coborâşuri. Fosta concurentă povesteşte că deţinea provizii săptămânale de orez şi, alternativ, linte sau fasole, în proporţii foarte mici: două linguri de orez şi în jur de 40 de boabe de fasole pentru o persoană. Apoi îi lipsea confortul, dormind numai pe scândură şi având un singur rând de haine şi o singură pereche de adidaşi. Mai mult, se plângea de lipsa igienei, spălându-se doar în apa mării, fără săpun.Temperaturile extrem de ridicate, zilnic erau între 35 şi 40 de grade Celsius, vremea schimbătoare cu ploi torenţiale nopţi întregi şi ziua căldură infernală, efortul fizic şi aici vorbim despre jocurile la care erau obligaţi să participe pentru câştigarea recompenselor, dorul de fetiţa ei în vârstă de 5 ani şi de oamenii dragi de acasă, toate acestea  au fost experienţe care i-au pus la încercare temperamentul, caracterul şi gândirea.
„Să nu uitam că, pe lângă toate astea, eram într-un concurs cu un premiu în bani. Mulţi bani! pentru care în general, unii oamenii sunt în stare să calce pe cadavre. Ştiu că sună grotesc, dar din păcate acesta este adevărul. Aspectul ăsta l-am lăsat la urmă pentru că a fost cel care pentru mine a contat cel mai puţin. Nu am găsit motivare în bani şi tot ce mi-am dorit a fost să trăiesc din plin aceasta experienţă, să văd care este nivelul meu de gândire şi cunoaştere din momentul acela şi să descopăr cine este Alexandra Porkolab când nu are nimic. Survivor este un concurs psihologic şi strategic, dar care are şi partea sportiva pentru a face lucrurile grele şi din punct de vedere fizic, iar eu l-am luat ca atare. Recunosc şi că mi-am permis să-mi las liber şi sufletul, drept urmare am legat prietenii frumoase cu unii dintre colegii mei, prietenii care încă sunt închegate, chiar dacă fiecare a revenit în mediul lui. Am avut parte şi de dezamăgiri peste care am reuşit să trec cu uşurinţă în momentul în care am revenit la gândirea raţională şi m-am tras singură de mâneca: «Alexuto, eşti într-un concurs!»”, a explicat fosta concurentă.
Au fost multe momente în care a vrut să renunţe, dorul de fetiţa ei împingând-o parcă la acest gest. A reuşit totuşi să meargă mai departe şi să găsească soluţii pentru a depăşi acest moment dificil.
„Pot spune că am fost norocoasă pentru faptul că, de-a lungul timpului, am crescut şi am fost înconjurată mai mult de prezenţe masculine decât feminine şi asta m-a ajutat foarte mult să-mi dezvolt o gândire analitică şi să mă păstrez în momentele cheie cu picioarele pe pământ.Când am plecat de acasă, nu am crezut că voi rezista cinci luni. Nu am crezut că voi rezista nici măcar o lună şi asta pentru că nu eram pe deplin conştientă de puterile mele şi ascultam părerile unor oameni din jurul meu care îmi minimalizau calităţile, pentru a-mi face mai evidente defectele”, a adăugat ea.
În cinci luni, petrecute acolo, a fost pusă în diverse situaţii în care nu ar fi crezut că o să ajungă. Este vorba despre intrigi, minciuni şi conflicte peste care a trecut cu mult raţionament şi calm.
„M-am adaptat jocului şi mi-am pus creierul în funcţiune la cote maxime, de asta pot spune că mi-au ieşit anumite strategii, care m-au făcut să rămân în acest concurs până în ultima săptămână. M-am bucurat când am ieşit din competiţie, pentru că deja organismul meu nu mai ducea. Trecusem prin nişte modificări hormonale, astfel că ajunsesem să reţin foarte multă apă şi efectiv să mă umflu. Automat nici randamentul meu din plan sportiv nu a mai fost acelaşi ca la început şi am acceptat asta, şi din acest motiv, am plecat fericită cu multe învăţături”, a mărturisit Alexandra Porkolab.

Republica Dominicană merită vizitată, dar atât
„Este o insulă care te bagă în toate filmele de relaxare, vacanţa, party, soare, scubadiving şi orice alta activitate de vară. Este o destinaţie superbă care merită vizitată. Merită vizitată şi cam atât. Deşi am locuit acolo cinci luni, ţinând cont că eu sunt născuta şi crescută la munte, mi-a fost dificil să trec de la o extremă la alta. De la un aer uscat la umiditate excesivă. De la temperaturi relativ joase cum sunt în Braşov, la 40 de grade. De la aer de munte la briza mării. Mi-a creat un disconfort la început toată această schimbare, dar organismul meu a făcut faţă cu brio şi s-a adaptat relativ repede. Lucrul care m-a afectat destul de tare a fost că rănile cu care mă pricopseam în timpul jocurilor se vindecau foarte greu din cauza umidităţii”, a mărturisit ea.
Experienţa Survivor a ajutat-o să creadă cu adevărat ca va putea îmbătrâni frumos. Să fie stăpână pe ea şi pe gândurile ei. În urma participării la această competiţie poate spune că este un om care se bucură şi apreciază ce are. Cel mai greu a fost să stea departe de familia ei.
„Aici a fost testul suprem pentru mine pentru că sunt mamă şi cum să-ţi potoleşti trăirile şi gândurile când vine vorba de copilul tău? Greu! Greu şi cu restul oamenilor importanţi pentru mine, pentru că pe parte emoţională mergeam adesea spre dependenţă. Îmi plăcea să ştiu de oamenii de lângă mine, de nevoile lor. Şi dintr-o dată…pauză. A fost o setare din fabricaţia mea la care a trebuit să umblu şi sunt foarte mândră de mine că am ajuns să mă echilibrez”, a mai spus tânăra.
Acest episod al vieţii l-ar repeta oricând, dar într-un mod mult mai distractiv. „Apariţia mea la TV nu mi-a modificat valorile după care mă ghidez.  Sunt recunoscătoare pentru fiecare om care mă apreciază şi îmi spune o vorbă frumoasă şi, mai mult de atât, le mulţumesc tuturor oamenilor care m-au susţinut în timpul competiţiei şi au trăit alături de mine victoriile şi înfrângerile mele”, mărturiseşte cu emoţie Alexandra.

Viaţa, după Survivor
Alexandra Porkolab şi-a reluat activitatea profesională destul de repede după întoarcerea acasă, pentru că a avut nevoie să fie activă şi productivă. Spune că în timpul liber se joacă foarte mult cu fetiţa ei Antonia, în vârstă de 5 ani.
„Petrecem timp de calitate împreună şi încercăm să ne dezvoltăm sănătos atât relaţia mamă- fiică, cât şi pe cea de prietene. Vreau să-mi văd micuţa veselă şi zâmbăreaţă. Aceasta este împlinirea supremă fără doar şi poate. Sunt o mamă împlinită şi mulţumită de modul în care am reuşit să o <<şlefuiesc>>până în momentul de faţă pe micuţa mea. De altfel, sunt conştientă şi că este foarte important să fiu eu bine, că mai apoi copilul meu să se bucure de o educaţie sănătoasă şi o copilărie frumoasă, aşa că am fost mereu atentă să îmi păstrez o gândire raţională, pozitivă şi să îmi dezvolt inteligenţa emoţională.
Sunt şi o femeie împlinită prin faptul că de-a lungul vieţii am avut curajul şi încăpăţânarea de a nu renunţa la cele două drepturi cu care ne naştem fiecare: dreptul de a fi fericită şi dreptul de a fi liberi”, a încheiat Alexandra Porkolab. (BizBraşov.ro)