Termoizolarea la Brașov se face după ureche

Primul exemplu dat de Ordinului Arhitecților: Bulevardul Victoriei Reabilitarea cu polistiren a blocurilor nu este o soluție optimă, precum cred mulți. Cel puțin asta susțin reprezentanții Ordinului Arhitecților care au atras atenția asupra lipsei de control în ceea ce privește acest proces și a calității îndoielnice a lucrărilor. Arhitecții spun că, în multe cazuri, arhitectura clădirilor este stricată prin anvelopare, iar zugrăvirea blocurilor se face după ureche. „Din păcate, în majoritatea cazurilor, lucrările nu s-au efectuat pe baza unor proiecte avizate de Ordinul Arhitecților, iar fenomenul nu este ținut sub control de autorități. Lucrările sunt destul de prost executate, fiindcă se fac cu firme mici, care nu au angajați cu experiență, fiindcă marile companii de construcții nu se angrenează în asemenea proiecte”, ne-a declarat Nicolae Țaric (foto medalion), președintele Ordinului Arhitecților, filiala Brașov. La ce să fim atenți când termoizolăm Potrivit reprezentanților OAR, polistirenul etanșează clădirea și nu mai permite transferul de vapori, ceea ce poate produce igrasie și implicit afectează imobilul. Arhitecții spun că brașovenii care execută astfel de lucrări trebuie să îi supravegheze cu atenție pe muncitori, fiindcă în cazul unei execuții necorespunzătoare (fără închidere cu profile metalice de exemplu) pot apărea cuiburi de șoareci, șobolani sau insecte, între sistemul de termoizolare și fațada blocului și care, în timp, pot afecta sănătatea și confortul locatarilor. Mai mult, dacă polistirenul s-a aplicat numai cu adeziv, fără dibluri, cu tehnici improvizate, acest lucru ar putea conduce la căderea tencuielii sau a sistemului de termoizolare de pe fațadă, un mare pericol și pentru trecători. „În general, pe marile bulevarde erau blocuri cu o arhitectură mai deosebită. Un exemplu în Brașov este pe Bulevardul Victoriei, unde existau elemente deosebite de arhitectură, cum ar fi acele mozaicuri. Prin izolare termică toate acele elemente au fost acoperite cu tencuială și colorate simplu, cum s-a considerat de cuviință. Și la alte blocuri, existau anumite goluri sau elemente, de identitate, dar prin «polistirenizare» au dispărut toate acestea, iar aspectul blocului a avut de suferit. Totodată, și în ceea ce privește clădirile istorice au început astfel de lucrări prin care se distruge arhitectura veche și elementele de artă”, a mai explicat Țaric. Reprezentanții Primăriei Brașov spun că „bălțarea“ blocurilor este exclusă, cazurile de acest gen fiind sancționate, iar schimbarea culorii obligatorie, însă, nu există o linie cromatică împărțită pe străzi sau cartiere, ci doar culori acceptate. Totodată, aceștia au atenționat că lucrările de termoizolare se fac doar pe baza emiterii unei autorizații de construcție de la Primărie, însă, cei mai mulți brașoveni au contractat astfel de lucrări fără a respecta procedura și fără a cunoaște ce trebuie să urmărească de-a lungul procesului de execuție. Polistirenul, o problemă Dincolo de obiecțiile referitoare la coloritul blocurilor reabilitate, arhitecții atrag atenția și în ceea ce privește utilizarea polistirenului. Ei amintesc că Ungaria și Italia s-au declarat împotriva acestei soluții, preferând soluții alternative aplicate la interior. „Polistirenul este obținut din petrol, o resursă epuizabilă, deci nu poate fi vorba în acest caz de dezvoltare durabilă. De asemenea, trebuie amintit faptul că nu se știe cum se va comporta acest produs pe fațade după 15 ani, existând posibilitatea să scadă aderența plasei de fibră de sticlă sau ca polistirenul să se volatilizeze în timp“, au explicat reprezentanții OAR București. La sfârșitul anului 2011, OAR București a trimis către Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT), către primăriile de sector și cea a Capitalei o documentație cu o serie de soluții alternative, aplicate în Franța, pentru reducerea pierderilor de căldură în blocurile vechi, inițiativă care nu a avut însă efectul scontat, se arată în comunicat.