Telefonul migrantului la Braşov: 0371.784.071

Primăria Braşov a anunţat că începând de sâmbătă, 5 martie, de la ora 00.00 la Braşov a fost deschisă o linie telefonică non-stop dedicată cetăţenilor ucrainieni care au ajuns sau urmează să ajungă la Braşov şi au nevoie de îndrumare. La aceeaşi linie telefonică, braşovenii pot afla modalităţile prin care se pot implica în această campanie de sprijin a vecinilor noştri afectaţi de război.

În română şi ucraineană
Operatorii care răspund la telefon sunt vorbitori de limba română şi limba ucraineană şi oferă aceste servicii voluntar. Numărul de telefon este 0371.784.071.
Acţiunea este demarată de grupul „Braşov pentru Ucraina”, o iniţiativă a societăţii civile şi a Primăriei Municipiului Braşov.
Vineri grupul „Braşov pentru Ucraina”, creat de Primăria Braşov împreună cu mai multe organizaţii neguvernamentale, a deschis, la CATTIA, centrul comunitar pentru primirea refugiaţilor din Ucraina. Aici vor ajunge cei care vor să rămână, pentru o perioadă, la Braşov, cei care au nevoie de ajutor pentru a ajunge în alte destinaţii sau cei care au nevoie de sprijin material. Centrul va funcţiona non-stop, iar echipele de voluntari îi vor ajuta cu produse de necesitate imediată când ajung la centru, le vor oferi mâncare şi apă, ceai, cafea, le vor da informaţiile necesare, apoi vor fi transportaţi la locurile de cazare sau, cei care doresc, vor fi ajutaţi să îşi continue drumul.

Asistenţă juridică, asistenţă medicală, integrare
„Centrul comunitar este locul în care Braşovul va primi, va întâmpina şi va înregistra migranţii din Ucraina care vin în oraşul nostru. De la momentul la care vin migranţii organizaţi în autocare sau în maşini care vin de la vamă, şi suntem anunţaţi de acest lucru, la centrul de la CATTIA avem permanenţă care alertează, dacă e cazul să vină noaptea, echipele care sunt de gardă. Aceste echipe, formate din reprezentanţi ai Primăriei şi din reprezentanţi ai autorităţilor, vin în cel mai scurt timp la CATTIA, unde migranţii, după ce li se oferă ceai, cafea, apă, un sandviş, încep să fie luaţi în evidenţă, încep să fie transportaţi către locurile de cazare, după care începe partea de consiliere pe termen mediu şi lung. Discutăm despre nevoi de asistenţă juridică, despre nevoi de asistenţă medicală, despre consiliere de diferite feluri, precum şi, apoi, de activităţi de integrare. Avem alături de noi organizaţii cu experienţă în activităţile cu migranţii, îi avem pe cei de la Centrul de Integrare pentru Migranţi, cu care ne asigurăm, alături de organizaţiile din comunitate, că putem să venim în sprijinul lor şi pentru nevoile de după perioada imediată. De asemenea, am organizat în cadrul acestui centru comunitar o încăpere mama şi copilul, un loc în care mamele care vin cu copii pot să stea în linişte şi să îi alăpteze, să-i hrănească sau să îi schimbe, şi un loc unde cei mici se pot juca şi pot colora atâta timp cât noi ne ocupăm de formalităţi. Tot aici, la Centrul Comunitar «Braşov pentru Ucraina», braşovenii aduc în continuare donaţii, iar voluntarii - peste o sută la acest moment - ajută la aşezarea acestora pe categorii, apoi la transportul către vamă sau depozitarea lor pentru nevoile celor care rămân în Braşov”, a declarat viceprimarul Braşovului, Flavia Boghiu.

Camere „mama şi copilul”
Spaţiul dedicat mamei şi copilului a fost amenajat de municipalitate cu sprijinul a două dintre organizaţiile partenere, Happy Moms şi Fundaţia Cărtureşti, care au strâns, de la braşoveni, donaţii constând în jocuri şi jucării şi care vor gestiona centrul dedicat mamelor şi celor mici.
„Camera mama şi copilul este amenajată cu sprijinul Asociaţiei Happy Moms împreună cu Fundaţia Cărtureşti, pe baza donaţiilor integrale din comunităţile pe care noi le gestionăm, mame care şi-au dorit să fie alături de iniţiativa noastră şi a Primăriei. În continuare primim donaţii, vor veni inclusiv în cursul acestei zile cărţi de colorat, creioane, jucării şi un spaţiu de amenajat pentru alăptat, pentru bebeluşi”, a precizat Dana Lupşa, Asociaţia Happy Moms.

Poveştile războiului
Primii refugiaţi ucraineni au ajuns deja la centru în cursul zilei de vineri. Sunt familii cu copii, majoritatea doar cu mama şi copiii, sau femei singure, care au nevoie de sprijin, începând cu informaţii şi continuând cu spaţii de cazare sau locuri de muncă, deoarece unii vor să se stabilească aici pentru o perioadă, până se termină războiul.
O astfel de poveste are familia Kondratenko, tatăl, mama şi 3 copii, de 14, 11 şi 5 ani, care locuiau în zona Kievului. Când au început bombardamentele, au fugit către graniţa cu Polonia. După o zi de aşteptare şi-au dat seama că nu au nici o şansă să treacă şi au plecat către graniţa cu România. După două zile pe drum, pe 1 martie au intrat în România. Acolo au luat mai multe numere de telefon de pe un grup de ajutor pentru refugiaţi şi după ce au sunat mai multe persoane, au reuşit să găsească pe cineva în Braşov care s-a oferit să îi cazeze. Au venit la centru să ceară informaţii cu privire la statutul lor, la sprijinul pe care îl pot primi şi mai ales să vadă cum se pot angaja, deoarece nu au rude în altă ţară, iar până trece războiul vor să îşi câştige banii necesari pentru a se întreţine.
„Am ajuns aici, în România, pe 1 martie. Călătoria a fost lentă, pentru că în prima dată am fost la graniţa cu Polonia, unde am pierdut o zi, apoi am înţeles că va fi greu de trecut pe acolo, pentru că nu aveam destulă mâncare, eram obosiţi după drumul din regiunea Kiev. Aşa că am rămas în cea mai apropiată regiune din vestul Ucrainei, la casa unui prieten, ne-am odihnit şi apoi am decis să schimbăm ruta. Am ajuns la graniţă, am petrecut acolo două zile, două nopţi. Am trecut mulţumită oamenilor din Ucraina, care ne-au ajutat cu mâncarea şi au organizat trecerea frontierei. Şi când am trecut graniţa, am mers la un voluntar de aici, din România, şi ea ne-a dat mai multe numere de telefon. Am sunat, mulţi vorbeau româneşte doar, eu nu înţeleg, dar am găsit pe cineva care vorbea engleză, şi ne-a invitat la apartamentul lui, unde ne-a oferit cazare. Şi acum suntem cazaţi aici, la el, în Braşov. Ne-a dat mâncare, paturi, haine călduroase. Nu, nu vom merge mai departe pentru că noi pentru că nu ştim unde să mergem. E în regulă să fim aici, acum. Şi, nu ştiu, aşteptăm sfârşitul războiului şi fiecare zi este doar o nouă zi pentru noi, nu avem planuri încă. Pe 24 februarie ne-am trezit la ora 5.00 pentru că mama soţului meu ne-a sunat şi ne-a povestit despre explozii. Şi noi le-am auzit, poate ştiţi, este o bază militară la Vasilkov. Ne-am speriat şi am luat nişte haine groase, nişte pături, pentru că nu ştiam ce va fi pe drum, în călătoria noastră, nişte mâncare din frigider, nişte documente... şi am plecat”, a povestit Aliona Kondratenko.
În toate echipele de voluntari sunt şi vorbitori de limba ucraineană, cu sprijinul Centrului de Integrare pentru Migranţi Braşov, care non-stop vor asigura asistenţă refugiaţilor. Toţi aceşti translatori, care lucrează 24 de ore din 24, sunt voluntari. O parte dintre ei sunt stabiliţi de mai mult timp în România, dar s-au oferit să îşi ajute concetăţenii, aflaţi în această situaţie tragică. Unul dintre ei este Olena Malchevska, stabilită de 8 ani la Râşnov. Când a văzut imaginile de la televizor, când a vorbit cu mama ei aflată în Harkov şi cu fiul ei care, de asemenea, este voluntar, în Kiev, şi-a oferit serviciile de translator pentru ucrainenii care vin la Braşov.
„Sunt din Ucraina, dar de opt ani locuiesc aici, la Râşnov. M-am căsătorit şi locuiesc aici şi acum vreau să-i ajut pe conaţionalii mei, care vin aici, care fug de război. Şi dacă pot ajuta la ceva, vreau să o fac, pentru că sunt şi eu ucraineană, pentru că ştiu foarte bine ce înseamnă să-ţi pierzi casa, să ai bombe deasupra capului, să pierzi totul. Acum, mama mea este în Harkov, sub bombardamente, fiul meu este la Kiev. Şi-a oferit ajutorul voluntar soldaţilor ucraineni. Nu e militar, ajută ca mine, voluntar, soldaţii. A ajutat la trimiterea de mâncare, le-a trimis tot ce aveau nevoie. Avem nevoie să facem un centru în care să putem ajuta ucrainenii care ajung aici. Ei nu vorbesc româneşte, nu înţeleg nimic, sunt în stare de şoc. Trebuie să stăm aici şi să ne coordonăm pentru a le spune că aici este o zonă sigură, pot găsi mâncare, pot găsi unde să doarmă, pot găsi siguranţă. Sunt foarte onorată că locuiesc în România şi că românii îi ajută pe ucraineni”, a explicat Olena Malchevska.