Te Deum la 140 de ani de independenţă

La 140 de ani de la citirea Declaraţiei de independenţă de către Mihail Kogălniceanu, la Biserica Sfântul Nicolae din Şchei a avut loc un Te Deum. La slujbă au fost prezenţi preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Veştea, consilieri judeţeni, reprezentanţi ai Junilor Braşovului şi elevi. Imediat după ceremonialul religios, preotul profesor Vasile Oltean a făcut o prezentare a implicării Braşovului în Războiul de Independenţă din 1877-1878. Braşovenii s-au implicat pe toate planurile în război, atât prin comitetele care trimiteau bunuri, cât chiar şi prin înrolarea în Armata Română. „Ştiţi care-i culmea? S-au înrolat pe front şi doi doctori braşoveni saşi. Pur şi simplu! Unul a plecat de la Viena, chiar, braşovean fiind şi altul de la Ploieşti, braşovean fiind şi i-au vindecat pe răniţii de acolo. Braşovenii înşişi, abia se anunţase războiul şi deja au format comitete filantropice şi, în momentul în care au constatat că autorităţile le interzic posibilitatea de a face şi le permit unul singur, ei au făcut 32”, a spus Vasile Oltean.
Preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Veştea, a scos în evideţă importanţa prezenţei elevilor la acest gen de evenimente. „Este un moment extrem de important în istoria noastră şi îi mulţumesc pe această cale părintelui Oltean, care este şi profesor, este extrem de recunoscut şi respectat pentru iniţiativa pe care a avut-o. Este un lucru pe care noi trebuie să-l transmitem generaţiilor viitoare, este un moment care ar trebui să fie mult mai bine aniversat. Este adevărat că, în cursul dimineţii, s-au depus coroane de flori în Cimitirul Şprenghi dar cred că acest eveniment căruia îi datorăm realizarea României Mari ar trebui să existe mai multă preocupare”, a punctat Adrian Veştea.
La 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu citea Declaraţia de Independenţă a a României faţă de Imperiul Otoman. A urmat un război dus alături de Rusia, pe teritoriul Bulgariei, în urma căruia independenţa a devenit efectivă. A fost primul pas spre realizarea Marii Uniri din 1918, de la Alba Iulia, când România a avut cea mai mare suprafaţă din istoria sa.