Sute de braşoveni la Mica Unire. Două documente care au stat la baza unirii din 1859 au fost scrise la Braşov

Ca în fiecare an, braşovenii s-au strâns în Piaţa Unirii pentru a sărbători Unirea Principatelor Moldova şi Ţara Românească din 24 ianuarie 1859. La eveniment au participat câteva sute de persoane, de la oficiali locali, simpli cetăţeni, toţi aşteptând „momentul culminant” al ceremoniei: Hora Unirii. La fel ca în anii trecuţi, au fost ţinute scurte discursuri, în care a fost evocată importanţa momentului 24 Ianuarie 1859, dar a fost amintit şi rolul jucat de Braşov în înfăptuire unirii Principatelor Moldova şi Valahia.

„Este cumva nedrept ca acestui extraordinar moment istoric să i se spună Mica Unire”
Astfel, prefectul judeţului Braşov, Cătălin Văsii, a amintit că la Braşov s-au reunit personalităţile principale ale acelei perioade, între care Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Ion Eliade Rădulescu.
„La Braşov, în 1848, s-au pus bazele platformelor revoluţionare ce vizau unirea Principatelor şi reformarea patriei, iar Vasile Alexandri a publicat, în «Foaie pentru minte, inimă şi literatură» – suplimentul cultural al Gazetei de Transilvania - poezia «Hora Ardealului», devenită apoi «Hora Unirii»”. Totodată, prefectul  a menţionat că este cumva nedrept ca acestui extraordinar moment istoric (unirea Principatelor Române, n.r.) să i se spună Mica Unire. Nu a fost deloc mică, dimpotrivă, a avut o însemnătate uriaşă. Fără Unirea Principatelor probabil nu ar fi fost posibil în 1918 marele act istoric al creării statului naţional unitar român”, a afirmat Văsii.

„Braşovul îi datorează lui Cuza enorm”
Tot în timpul ceremoniei oficiale a fost invitat să ţină un scurt discurs şi fostul director al Muzeului „Prima Şcoală Românească”, părintele profesor Vasile Oltean, căruia i-a fost greu să se încadreze în timpul alocat, lucru recunoscut, cu umor, chiar de către el. Astfel, el a amintit că Alexandru Ioan Cuza - care avea să fie ales în 1859 domnitor al Moldovei şi Valahiei (ceea ce a permis unirea celor două principate) – a ajuns prima dată la Braşov în anul 1848. De asemenea, Vasile Oltean le-a spus participanţilor că două documente care au stat la baza unirii din 1859 au fost elaborate la Braşov. De asemenea, fostul director al Muzeului Prima Şcoală Românească a spus că după ce a devenit domnitor al Principatelor Unite Moldova şi Valahia, Alexandru Ioan Cuza a alocat „un dar anual de 500 de galbeni” pentru subvenţionarea şcolilor braşovene.
„Braşovul îi datorează lui Cuza enorm”, a menţionat Vasile Oltean.
După ceremonie, mesaje legate de unirea din 1859 au avut şi alţi oficiali locali. Astfel, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Şerban Todorică, a declarat că „această zi de sărbătoare vorbeşte despre trăsăturile care ne definesc ca naţiune română şi care trebuie să primeze în faţa oricăror divergenţe de opinii sau diferenţieri între regiunile istorice. Să nu uităm zi de zi să fim uniţi în diversitatea noastră, să fim solidari în slujba binelui comun, să trăim plenar sentimentul de apartenenţă la valorile comune româneşti”.

Declaraţie şi despre boieri şi un agent al Rusiei
Pe de altă parte, Allen Coliban, a spus că unirea principatelor „a atârnat de un fir de aţă”. Mai exact, a argumentat edilul, „a existat o puternică mişcare anti – unionistă, care a încercat să îl înscăuneze (domn al Moldovei, n.r.) pe Grigorie Sturza, care era de fapt un agent al Rusiei şi care urma să facă din România un stat marionetă. Faptul că unioniştii au ştiut să dejoace aceste planuri şi faptul că a existat o contribuţie a presei, care a arătat întregul complot, dar şi faptul că, la Bucureşti, populaţia a venit să susţină unirea, într-un context complicat şi potrivnic unirii au dus la ceea ce înseamnă astăzi România Mare”.
El a mai spus că în anul 1859 „a fost un prim pas, care ar trebui să ne inspire şi pe noi. Să ne inspire în sensul unei corecte informări şi în sensul dejucării acţiunilor tuturor celor care vor să dezbine”.

Ministrul Dezvoltării, Adrian Veştea, prezent la ceremonia de la Iaşi
Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Adrian Veştea a fost prezent, alături de preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, şi de alţi lideri liberali, la ceremonia de la Iaşi.
„Sărbătorim astăzi (miercuri, 24 ianuarie, n.r.) 165 de ani de la Unirea Principatelor Române, moment istoric premergător Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Ţării Româneşti şi al Moldovei, în anul 1859, a condus la unificarea mult aşteptată a celor două provincii, o îndeplinire firească a dezideratului tuturor românilor, care a fost posibilă datorită eforturilor diplomatice ale oamenilor politici ai vremii, solidarităţii neamului românesc, dar şi ca urmare a contextului socio-politic favorabil al momentului. Astfel, au fost puse bazele statului român modern. Unul dintre cele mai reprezentative simboluri ale acestui eveniment excepţional este «Hora Unirii», pe versurile lui Vasile Alecsandri, cu linia melodică scrisă de compozitorul Alexandru Flechtenmacher, un îndemn puternic la unitate şi înfrăţire al Moldovei cu Ţara Românească. La mulţi ani tuturor românilor de Ziua Unirii Principatelor”, a transmis Adrian Veştea după festivitatea de la Iaşi.