Supraimpozitarea caselor, uşor de zis, greu de făcut

Comisia de buget a Camerei Deputaţilor a decis, săptămâna trecută, să reintroducă în Codul Fiscal prevederea potrivit căreia consiliile locale au posibilitatea de a majora cu până la 500% a impozitului pe clădirile şi terenurile neîngrijite, aceasta aplicându-se de la 1 ianuarie 2016. Această prevedere figura în forma iniţială a Codului fiscal, însă a fost eliminată la dezbaterile din iunie. Urmează ca membrii Comisiei de buget să întocmească un raport la propunerile de reexaminare venite de la Senat care va ajunge mâine în plenul Camerei Deputaţilor.

Reprezentanţii Primăriei Braşov au precizat că, deocamdată, aşteaptă unele clarificări cu privire la aplicarea unei asemenea prevederi, ţinând cont că există unele contradicţii. 

Sorin Toarcea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov, a precizat că trebuie legiferată şi procedura de constatare a stării de degradare a unei clădiri, iar aceasta ar putea fi făcută doar de un specializat autorizat. „De asemenea, în Centrul vechi al Braşovului, o parte a clădirilor pentru care s-ar putea pune problema aplicării acestei prevederi legale, sunt incluse în Lista Monumentelor Istorice, iar acestea, se arată în Lege monumentelor istorice, sunt scutite de la plata impozitului. Aşteptăm publicarea noului Cod Fiscal în Monitorul Oficial, apoi se va realiza o analiză la nivelul Direcţiei Fiscale, după care va fi înaintă Consiliului Local o propunere în acest sens”, a precizat Toarcea. 

 

Doar mesaje de avertizare, fără reparaţii

Primăria i-a scutit până în prezent pe unii proprietari de imobile cu valoare istorică de impozit tocmai pentru ca să poată investi în astfel de renovări. Sumele însă sunt foarte mici în comparaţie cu costul unei reabilitări, mai ales că trebuie avută în vedere şi restaurarea elementelor arhitecturale, ceea ce ridică preţul şi mai mult. Aşa că singurele măsuri pe care le pot lua locatarii sunt montarea unor mesaje de avertizare cu pericolul la care se pot expune trecătorii care merg pe lângă imobilele şubrezite. În cele mai multe cazuri, soluţiile temporare de avertizare a acestor pericole au devenit permanente, fără a se executa reparaţii la faţade sau acoperişuri. Republicii, Mureşenilor, Postăvarului, Castelului, Apollonia Hirscher şi Nicolae Bălcescu sunt doar câteva dintre străzile cu „bulină roşie” din Braşov, unde există clădiri care devin pericol public atunci când bate vântul mai tare, dar mai ales atunci când apare fenomenul de îngheţ-dezgheţ. Majoritatea proprietarilor caselor vechi nu au bani pentru a investi în renovări, iar edilii nu se pot implica financiar atâta timp cât acestea sunt în proprietatea privată. În cazul în care nu execută lucrări de reparaţii, proprietarii din aceste clădiri pot fi sancţionaţi contravenţional în prezent de către Inspectoratul de Stat în Construcţii.