Supermarketurile financiare vor controla România

Potrivit Institutului Bancar Român, țara noastră are cea mai mare capacitate de dezvoltare a serviciilor financiare și bancare din Europa de Est, datorită dimensiunii pieței – 21,7 milioane de locuitori. Petru Rareș, președintele IBR, susține că „vom fi ținta unui val de fuziuni și achiziții, deoarece zonele din Europa de sud-est au o foarte mare capacitate de expansiune”. Acesta a mai arătat că tendința de dezvoltare a următorilor ani în România o reprezintă „supermarketurile financiare”, în condițiile în care țara noastră, dar și Bulgaria sunt țintele favorite ale retailului, iar procesul de expansiune a marilor grupuri europene se va înteți începând din 2007. Creditul de consum se plafonează Rareș apreciază că România se apropie de o plafonare a creditului de consum, în timp ce creditul și leasingul imobiliar vor constitui motorul de dezvoltare, în următorii ani. El consideră că leasingul își va schimba aspectul în următorii cinci ani, ajungându-se la o saturare pe segmentul auto. Banca Națională a României a modificat norma privind limitarea riscului de credit la împrumuturile acordate persoanelor fizice, noile norme urmând să intre în vigoare săptămâna viitoare. Toate costurile calculate Principala modificare vizează includerea în calculul angajamentelor totale de plată lunare ale persoanelor fizice, pe lângă principal și dobândă, a tuturor celorlalte costuri care decurg din contractul de credit. Cealaltă noutate importantă introdusă de reglementarea BNR este legată de includerea leasingului financiar în categoria creditelor de consum, respectiv a celor imobiliare. Aceste modificări vor conduce la restricționarea și mai puternică a accesului populației la credite. Cheltuielile cu întreținerea se scad din venitul net „Cel care solicită un credit, fie că este o persoană, fie că este o familie, va trebui să facă, pentru a-și afla bonitatea, două operațiuni de scădere. O primă operațiune - din salariul brut sau din venitul brut se scade impozitul și îți dă netul unu. Din net unu se mai face o scădere. Se scad facturile la căldură, la lumină, alte impozite, cum sunt la casă, pe pământ, datorii și toate astea constituie o sumă care se scade din net unu și ne dă net doi. Abia această sumă, net doi, este suma pe care o ia în calcul banca atunci când soliciți un credit, și banca nu poate să-ți dea un credit care să exprime o rată lunară plus dobânzile, plus comisioanele, care să reprezinte mai mult de 35% la un credit ipotecar”, explică oficialii BNR.