Curs BNR

1 EUR = 4.9758 RON

1 USD = 4.6712 RON

1 GBP = 5.7677 RON

1 XAU = 354.4765 RON

1 AED = 1.2719 RON

1 AUD = 3.0068 RON

1 BGN = 2.5441 RON

1 BRL = 0.8970 RON

1 CAD = 3.4040 RON

1 CHF = 5.1247 RON

1 CNY = 0.6449 RON

1 CZK = 0.1969 RON

1 DKK = 0.6669 RON

1 EGP = 0.0971 RON

1 HUF = 1.2603 RON

1 INR = 0.0560 RON

1 JPY = 3.0182 RON

1 KRW = 0.3387 RON

1 MDL = 0.2597 RON

1 MXN = 0.2740 RON

1 NOK = 0.4241 RON

1 NZD = 2.7592 RON

1 PLN = 1.1519 RON

1 RSD = 0.0425 RON

1 RUB = 0.0500 RON

1 SEK = 0.4281 RON

1 TRY = 0.1433 RON

1 UAH = 0.1174 RON

1 XDR = 6.1419 RON

1 ZAR = 0.2447 RON

Editia 8169 - 24 apr 05:16

„Sunetul pietrei” s-a auzit, în acest an, din Biserica Reformată din Racoş

Autor: Petra VÂRLAN

Publicat la 05 august 2019

Din cauza ploilor, organizatorii au decis ca evenimentul ce ar fi trebuit să aibă loc în vulcanul stins de la Racoş să se desfăşoare în Biserica „de pe deal”

„Sunetul pietrei” s-a auzit, în acest an, din Biserica Reformată din Racoş

Zeci de turişti şi localnici s-au bucurat, sâmbătă seara, la Racoş, de concertul de operă oferit de mezzosoprana Sonia Hazarian, tenorul Mihai Irimia, acompaniaţi la pian de Silvia Zervu. Asta chiar dacă recitalul nu a mai fost susţinut în vulcanul stins, ci în Biserica Reformată din localitate. Decizia de a muta evenimentul a fost luată sâmbătă, din cauza ploii. Pentru mulţi dintre turişti a fost o premieră să audă muzică de operă într-un spaţiu în care este cântată doar muzică sacră. „A fost fantastic. Am venit să vedem concertul în craterul vulcanului, dar schimbarea asta a fost sublimă. Vom veni la anul să-l vedem în crater. Despre concert am aflat pe net şi special pentru el am venit, suntem din Ploieşti”, a precizat unul dintre participanţi.
„A fost o experienţă uluitoare, am mai fost la operă, dar asta e cu totul altceva, combinaţia de pian cu vocile lor cred că a fost extraordinară, o experienţă unică şi cred că toată lumea ar trebui să vină să vadă măcar o dată aşa ceva”, a spus o tânără.
Repertoriul recitalului a fost unul accesibil, cu lucrări îndrăgite de public, precum muzica din „Love story”, „Love and marriage”, Jimmy van  Heusen, „Habanera”, din Carmen a lui Georges Bizet, „Tangolita” – Bal la Savoy, de Paul Abraham etc.

Și pentru tenorul Mihai Irimia, a cânta într-o Biserică reformată muzică de operă a fost o premieră, după cum a mărturisit, iar experienţa a fost una „faină”. „A fost fain, să utilizez o expresie folosită mult în această zonă. Păcat că ploaia ne-a încurcat un pic, pentru că ştiu din experienţa de anul trecut a colegilor mei, au fost mulţi oameni. Dar după părerea mea a fost un concert reuşit, într-un cadru foarte frumos”, a explicat artistul.
De cealaltă parte, Sonia Hazarian a precizat că ea a mai cântat într-un astfel de cadru, dar nu a mai avut astfel de emoţii, ca în ziua de sâmbătă. „N-aş putea spune că a fost o zi foarte uşoară, pentru că dis-de-dimineaţă eram stăpâniţi de emoţia aspectului că nu ştiam  exact locul în care se va desfăşura acest concert. Am stat în permanenţă pe telefon, mesaje, având în vedere că noi am venit din Braşov, acolo ploua torential, aici, la un moment dat se mai oprise, dar a reînceput. Într-un final, totul a decurs bine, am susţinut concertul în incinta acestei biserici, la un moment dat chiar eram la concurenţă cu ploaia, care se auzea”, a explicat artista.
Concertul a fost parte a Festivalului „Sunetul pietrei”, eveniment ajuns la cea de-a treia ediţie şi pe care organizatorii l-au gândit special pentru a pune în valoare punctele de atracţie ale localităţii, vulcanul stins, coloanele de bazalt şi lacul de smarald, precum şi Castelul din zonă. Tocmai de aceea, pe tot parcursul week-end-ului, au avut loc mai multe evenimente. „Sunetul pietrei” a fost organizat de Asociaţia Carpaterra şi Asociaţia Alsarakosert, cu co-finanţare de la Consiliul Judeţean Braşov.

Apa „nemuritoare”
Peisajele de la Racoş sunt unele de vis, de o frumuseţe rară şi care nu se întâlnesc în altă parte în România. Coloanele de bazalt au câteva zeci de metri şi alcătuiesc o formaţiune foarte spectaculoasă. Lacul de smarald are aceeaşi apă în proporţie de 80% în ultimii 20 de ani deoarece apa s-a strâns într-un „cazan” cu fundul de bazalt, care nu lasă apa să treacă. În plus, apa capătă o culoare foarte asemănătoare cu a bazaltului, de unde şi denumirea de lac de smarald. (A.Ţ.)

+4 -0

Comentarii

nu este nici un comentariu

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie