SUA retrage „suplimentul de război”

Ministerul Apărării a informat miercuri, 29 octombrie, că SUA „redimensionează” prezenţa trupelor americane din Europa. „Au plecat vreo 1.000, mai rămân 1.000 de militari americani”, a spus ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, într-o conferinţă de presă, cu privire la anunţul „retragerii parţiale” a trupelor americane din România. „Rămân în jur de 900-1.000 de soldaţi americani, un pic peste nivelul de la începutul războiului din Ucraina. [...] Spun în jur de 1.000 pentru că nu e niciodată bob numărat fix... 1.000-1.200...”, a adăugat el.
„Cei o mie rămân la Deveselu, Câmpia Turzii şi Mihail Kogălniceanu. [...] Nu este niciun dezastru, este o decizie a aliaţilor noştri. Ei rămân în cele trei puncte. (...) Capacităţile strategice [din România] rămân neschimbate. Sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu îşi menţine integral funcţionalitatea. Baza aeriană de la Câmpia Turzii continuă să fie un punct esenţial pentru operaţiuni aeriene şi colaborare aliată. Baza Mihail Kogălniceanu continuă să fie dezvoltată. În continuare, steagul american va fi în toate aceste trei puncte”, a spus ministrul.
Ministrul a afirmat că alte ţări aliate, în special Franţa, au în prezent circa 2.500 de militari pe teritoriul României şi că, după exerciţiul Dacian Fall care are loc în această perioadă, în total vor mai rămâne „aproximativ 3.500” de militari americani, francezi şi ai altor ţări aliate. „Este suficient pentru ce avem nevoie”, a completat Moşteanu, adăugând că „este nerealistă aşteptarea ca armate mari aliate să fie prezente pe teritoriul României”. „Suntem în legătură cu toţi aliaţii, vom vedea în perioada următoare dacă vin mai mulţi militari”, a răspuns el ulterior, la o altă întrebare pe acest subiect.
Ministrul Apărării a mai spus că decizia retragerii celor circa o mie de militari americani „face parte dintr-o strategie mai amplă a SUA”, care se concentrează pe Indo-Pacific, iar România a fost informată oficial pe 27 octombrie. „Nu se vorbeşte de o retragere americană, ci de sistarea rotirii a unei brigăzi care conţinea elemente în mai multe state NATO, în Bulgaria, România, Slovacia şi Ungaria. Vor rămâne în continuare aproximativ 1.000 de soldaţi americani în România, contribuind la descurajarea oricăror ameninţări”, a spus el.
Moşteanu a mai spus că decizia a fost luată şi ca urmare a întăririi prezenţei militare a aliaţilor NATO din Europa pe Flancul Estic.
El a adăugat că „principala forţă pentru apărarea securităţii României şi a siguranţei fiecărui cetăţean este Armata Română” şi că modernizarea acesteia trebuie să fie principala preocupare a statului român. „Insist pe acest lucru pentru că viitorul trebuie să fie în mâinile fiecăruia dintre noi”.
Întrebat dacă decizia SUA afectează siguranţa României şi dacă ar putea exista mai multe incidente şi provocări ruseşti la graniţele ţării, Moşteanu a răspuns că nu.
Totodată, ministrul român a spus că articolul 5 al NATO nu va fi afectat de această decizie a partenerului strategic american. El a mai răspuns că invazia Rusiei în Ucraina din 2022 a fost „un semnal de alarmă pentru toată Europa, care s-a bazat până atuncoi foarte mult pe partenerul american”.