Studiu al Băncii Mondiale: Cel puţin 250.000 de români care lucrau în străinătate au revenit în ţară

Rata muncitorilor „cu ziua” sau nedocumentaţi (adică la negru) este mare, la fel şi proporţia persoanelor care nu pot pleca în agricultură sau construcţii în alte ţări europene, se arată într-un raport al Băncii Mondiale. „Aceşti oameni, care susţin de obicei familii extinse, nu sunt incluşi în nicio iniţiativă de sprijin guvernamental, deoarece forma dominantă de sprijin oferită de Guvern de la izbucnirea pandemiei a fost şomajul tehnic”, menţionează sursa citată.
Un sondaj al Băncii Mondiale realizat prin telefon arată că cei cu membri ai familiei care lucrează sunt mai predispuşi să primească sprijin, la fel şi gospodăriile din zonele urbane, comparativ cu cele din mediul rural (un motiv din spatele acestei constatări este că în zonele rurale oamenii sunt implicaţi în muncă independentă şi, prin urmare, nu se califică pentru a primi sprijin). Doar 14% din cei care au participat la sondaj au spus că au primit sprijin legat de COVID-19.
Conform sursei citate, cursul pandemiei în România a fost modelat de următorii factori locali: un sistem de sănătate slab finanţat, un val masiv de migranţi care s-au întors, niveluri ridicate de sărăcie şi riscuri asociate cu mobilitatea forţei de muncă a lucrătorilor sezonieri.

Sistemul de sănătate
Conform datelor europene, rezumate recent de The Economist, România are cel mai sărac sistem de sănătate din UE, este afectat de corupţie, exod masiv al personalului medical, lipsa infrastructurii şi a materialelor medicale adecvate. În timpul pandemiei, personalul medical din prima linie nu aveau echipamente de protecţie: măşti, mănuşi, halate, spitalele aveau capacitate scăzută de testare precum şi paturi insuficiente în cadrul unităţilor de terapie intensivă.

Reîntoarcerea diasporei
De la începutul pandemiei, cel puţin 250.000 de români care lucrau în Italia, Spania şi în alte ţări din zone roşii au revenit în ţară. Carantina din ţările vestice au lăsat mulţi muncitori, care s-au întors, fără locuri de muncă. Potrivit datelor oficiale ale autorităţilor, 1.117.200 de persoane, români şi străini, au intrat în ţară. Este dificil de estimat câţi sunt români întorşi, având în vedere calitatea datelor.

Sărăcia
Rata deprivării materiale este de trei ori mai mare în România decât media UE. Deşi sărăcia a scăzut treptat, ea este semnificativ mai mare decât în regiune şi se aşteaptă să crească în timpul şi după criza COVID-19.