Studii de Fezabilitate pentru modernizarea a zece străzi din cartierul Florilor

Pietruirea străzilor din cartierul rezidenţial de tineri (foto), Cartierul Florilor, cum se mai numeşte, a fost una dintre cele mai importante investiţii din anul care tocmai s-a încheiat.
Lucrările au început prin vară, iar până la asfaltarea acestor străzi - investiţie care se va desfăşura anul acesta - cetăţenii care locuiesc în zonă beneficiază de condiţii cât de cât civilizate în ceea ce priveşte circulaţia lor şi a maşinilor personale, dar şi a mijloacelor de transport auto care tranzitează zona.
În zona despre care vorbim s-a construit foarte mult. Cetăţenii şi-au ridicat case în regim propriu, dar au închiriat sau cumpărat şi locuinţe puse la dispoziţie de către dezvoltatorii imobiliari.
În plus, au existat şi există şi investitori privaţi, dezvoltatori imobiliari, care au construit şi continuă să construiască blocuri întregi de locuinţe.

Amenajarea de parcuri şi alte zone verzi devine prioritară
Pietruirea numeroaselor străzi este astăzi o investiţie finalizată, astfel încât cei care locuiesc sau vor locui în zonă nu se mai confruntă decât cu disconfortul creat de praful ce s-a ridicat în urma lucrărilor efectuate.
O altă problemă, în viitorul apropiat, o reprezintă însă înfiinţarea de parcuri şi alte spaţii verzi, absolut necesare în condiţiile în care nu există copaci, iar casele şi blocurile sunt cam înghesuite.
Revenind însă la amplul program de modernizare a străzilor din cartierul rezidenţial de tineri, primarul Dorel Toma (foto) spune că în prezent se lucrează intens la elaborarea şi finalizarea Studiilor de Fezabilitate pentru nu mai puţin de zece străzi.

Este vorba de străzile Margaretei, Lalelei, Crinului, Lămâiţei, Lăcrămioarei, Salciei, Brânduşei, Busuiocului, Anemonei şi Trandafirului, străzi care vor intra şi ele în programul de asfaltare.
Până atunci însă, întrucât SF-urile şi celelalte documente necesare sunt pregătite, imediat ce vremea va permite vor începe lucrările de modernizare ale străzilor Genţianei şi Zambilei.
Menţionăm că în paralel cu elaborarea SF-urilor despre care aminteam se lucrează şi la întocmirea Studiilor de Fezabilitate pentru construirea şi amenajarea unor piste şi staţii de biciclete.
 

Oraşul Ghimbav este situat în Depresiunea Braşovului, în partea de sud a judeţului, la 8 kilometri de municipiul Braşov şi la 7 kilometri de municipiul Codlea, pe DN1 (E 60). Fostă comună suburbană a Braşovului, cu o suprafaţă de 28 kilometri pătraţi, Ghimbavul a fost declarat oraş în anul 2002. Localitatea este străbătută de râurile Bârsa şi Ghimbăşel, acesta din urmă dând şi numele românesc al aşezării.
Prima aşezare, numită „Câmpşor”, se afla pe locul aerodromului actual. Satul şi-a schimbat mai târziu vatra, pe malul Ghimbăşelului, de aici fiind şi cunoscut sub numele de „Satul de pe lângă sălcii”, ceea ce explică şi denumirea germană a Ghimbavului, „Weidenbach” („Râul cu sălcii”).
Originea aşezării actuale este legată de prezenţa cavalerilor teutoni în Ţara Bârsei între anii 1211-1225 şi de colonizarea saşilor în secolul al XIII-lea. În centrul localităţii se înalţă Cetatea Ţărănească Fortificată.
Prima menţiune documentară a localităţii Ghimbav datează din anul 1342, populaţia majoritară fiind săsească (lucrători ai câmpului şi, mai târziu, meşteşugari). De aceea şi Ghimbavul de astăzi prezintă caracteristicile aşezărilor săseşti, după modelul franc, cu una sau două străzi largi şi paralele de-a lungul unui curs de apă.
Ghimbavul a a vut o bună tradiţie agricolă (culturi, zootehnie), iar mai târziu o dezvoltare industrială importantă. Dezvoltarea urbanistică a Ghimbavului a cunoscut o dinamică spectaculoasă în ultimii 10-15 ani, iar promovarea potenţialului turistic al oraşului reprezintă prioritatea momentului.