Studentul de la ţară, pe cale de dispariţie

„Cariera didactică în învăţământul preuniversitar” a fost tema celei de-a treia dezbateri regionale „România educată”, ce s-a desfăşurat, ieri, la Aula Universităţii Transilvania Braşov. Proiectul desfăşurat de Administraţia Prezidenţială, are în vedere coagularea viziunii şi obiectivelor de ţară în domeniul educaţiei şi cercetării (2018-2030).
La întâlnirea de ieri au participat părinţi, cadre didactice din învăţământul preuniversitar şi universitar, reprezentanţi ai Departamentului Educaţie şi Cercetare-Administraţia Prezidenţială, ai ARACIP, ai ARACIS, sindicalişti, reprezentanţi ai Coaliţiei pentru Educaţie.
„Rolul acestor consultări este de a reuni soluţiile pentru regândirea carierei didactice, atât din perspectiva formării iniţiale şi a formării continue, cât şi din perspectiva parcursului de carieră. Cum facem ca profesia de dascăl să devină mai atractivă pentru absolvenţi şi mult mai plină de viitor în ceea ce priveşte orizontul de carieră. De asemenea, considerăm că prestigiul acestei profesii trebuie să crească în România, pentru că dacă avem profesori buni, avem şi un sistem de educaţie bun. Cred că sunt multe cadre didactice care şi-ar dori să vadă o atenţie crescută a societăţii pentru ceea ce realizează. Motivaţia profesorilor nu vine doar din raţionamente financiare, deşi se vorbeşte mult despre partea financiară şi este o zonă importantă, trebuie să ajutăm profesorii să vadă rezultatele muncii lor, să fie bine pregătiţi, pentru a ajunge la rezultate bune”, a explicat, ieri, Ligia Deca, consilier de stat Departamentul Educaţie şi Cercetare.
„Cea mai importantă resursă a unei ţări este resursa umană. Universitatea poate fi un bun partener în acest demers de trei ani şi sper ca la final direcţiile învăţământului preuniversitar şi universitar să fie aşezate, să nu mai depindă de palele politice”, a spus şi prof. univ. dr. ing. Ioan Vasile Abrudan, rectorul Universităţii Transilvania Braşov.

Sistemul educaţional trebuie „reformat şi îmbunătăţit”
Prezent la dezbatere a fost şi ministrul Educaţiei Naţionale, Mircea Dumitru (foto), care a subliniat că sistemul educaţional trebuie reformat şi îmbunătăţit, iar un pas este acela de a „forma profesori”.
„Este vorba despre mai multe elemente care trebuie coordonate, coroborate astfel încât, într-un viitor nu foarte îndepărtat, să avem profesori care să fie motivaţi, bine pregătiţi, competitivi. O şcoală are nevoie de profesori buni. Nu poţi să ai o şcoală bună fără să ai profesori buni. Tot acest sistem din care fac parte elevi, profesori, părinţi, autorităţi locale, autorităţi publice trebuie reformat, îmbunătăţit. Ne putem întreba care este în momentul de faţă lucrul cel mai important care trebuie făcut şi cred că, în momentul de faţă, pasul pe care trebuie să-l facem este acela de a forma profesori. Avem nevoie să-i angajăm şi să-i ţinem în sistem pe cei mai buni absolvenţi ai programelor universitare şi nu doar pe cei care, pentru o perioadă vremelnică, nu reuşesc să-şi găsească un loc de muncă mai bine plătit, cu un prestigiu mai ridicat”, a afirmat oficialul. Totodată, el a precizat că este foarte important să se discute despre formarea continuă a cadrelor didactice şi despre evaluarea performanţelor, să fie evaluate atracţiile carierei didactice. „Consider că şcoala nu trebuie să rămână în continuare doar un mecanism de transmitere pasivă a informaţiei, doar o modalitate prin care elevii stochează informaţia ca apoi să o transmită la tot felul de testări naţionale. Cred că relaţia dintre profesor şi elev trebuie să fie una de formare, de implicare şi de modelare”, a mai spus ministrul. În plus, dascălii au nevoie de o pregătire integrată şi ministrul este de părere că formarea iniţială trebuie să aibă loc aşa cum prevede legea, la nivelul unui masterat educaţional. Nu este de neglijat însă nici salariile, care ar trebui să fie corespunzătoare efortului.
Mai mult, ministrul a subliniat că performanţa în educaţie nu înseamnă doar excelenţă, ci şi capacitatea de a lucra cu elevi din medii defavorizate, de a reuşi menţinerea lor în şcoală cât mai mult posibil pentru a evita abandonul sau de a le creşte capacitatea şi şansele de reuşită în viaţa şcolară. „Pot să vă spun că, în ultimii 10-15 de ani nu mai avem candidaţi la Universitatea Bucureşti care să fi absolvit o şcoală din mediul rural. Suntem în situaţia în care se produc diferenţieri sociale şi stratificări care provin din lucruri care nu ţin nici de talentul şi nici de aspiraţiile tinerilor, ci ţin de neşansa de a proveni din mediu dezavantajat. Cred că este rolul statului, al Guvernului, să investească în această direcţie pentru că un sistem de educaţie naţional nu este un sistem care să intereseze doar copiii superperformanţi”, a explicat Mircea Dumitru.

„Discutăm 3 ani şi facem o dată”
Potrivit Ligiei Deca, „acest proiect îşi propune ca până la finele acestui an să creioneze o viziune şi obiective de ţară asupra cărora să fim cu toţii de acord. Ceea ce credem noi este că dacă societatea agreează asupra câtorva direcţii, una fiind reprezentată de pregătirea didactică, vom reuşi să punem presiune şi pe decizional, nu noi, administraţia prezidenţială, ci societatea, pentru a avea continuitate, o stabilitate a reformelor în educaţie pe un interval mai lung. Acesta este un experiment de a colecta părerile întregii societăţi în ce priveşte educaţia şi a le transforma în nişte priorităţi asumate de către decizionali. Durează mai mult, până ajungem la aceeaşi concluzie, dar dacă discutăm 3 ani şi facem o dată, poate nu mai avem acele schimbări bruşte care bulversează sistemul”, a încheiat Ligia Decca.
Următoarea consultare în cadrul acestui proiect va fi în luna septembrie.