Studentul angajat: Cât îi dă voie statul să lucreze în alte ţări europene

În Europa, cei mai mulţi tineri fie se îndreaptă către ţările cu taxe de şcolarizare zero, precum Danemarca şi Suedia, fie spre cele ale căror state oferă împrumuturi guvernamentale, cum ar fi Marea Britanie sau Olanda. Odată ajunşi acolo însă, costurile de trai îi obligă să găsească surse alternative de finanţare, sub forma unui job part-time.

 

Experienţa Danemarca

Daniel Damian, student în anul întâi la Copenhagen Business School din Danemarca, face deja marketing online, cu program redus, pentru o companie internaţională cu sediul în Copenhaga. Mai toţi danezii ştiu engleză, aşa că s-a adaptat uşor şi a înţeles imediat de ce educaţia este gratuită. „Avantajele oferite studenţilor sunt văzute ca o investiţie pe termen lung. De exemplu, ei oferă o alocaţie de până la 500 de euro. Cu toate acestea, taxele după angajare sunt mari (până la 36-40%), iar ei merg pe modelul «te ajutăm la început, iar apoi noi recuperăm banii după ce eşti inclus în societate »”, povesteşte tânărul. Pe de altă parte, spune acesta, nici costurile de trai nu sunt pentru buzunarul oricui, studenţii având nevoie de câteva mii de euro numai pentru perioada de acomodare. „Depinde de chirie. Dacă ai noroc să prinzi un loc la un cămin ieftin, poţi trăi cu 500 de euro pe lună. Majoritatea studenţilor români trăiesc cu 700-1.000 de euro pe lună. Până îşi fac actele şi îşi găsesc un job vor aştepta cel puţin o lună. Le-aş recomanda să aibă un buget de 2.000 euro când vin aici pentru că cele mai multe cămine/ locuri de cazare cer un depozit de cel puţin 500 de euro”, recomandă Daniel. În Danemarca, pentru 20 de ore lucrate pe săptămână, salariul minim este de 13 euro/oră, ceea ce înseamnă că orice student care lucrează part-time va câştiga aproximativ 900 de euro/lună, îndeajuns cât să trăiască decent. Dar găsirea unui job la mii de kilometri de casă, chiar şi part-time, presupune multă răbdare şi un dram de noroc, însă recompensa este pe măsură. „Depinde extrem de mult de atitudine şi de cât de motivat eşti să vrei un job. Dacă ştii să te descurci, cauţi în fiecare zi locuri unde să aplici cu CV-ul, mergi să vorbeşti cu lumea, dai telefoane şi trimiţi mailuri, ai foarte mari şanse să te angajezi în câteva săptămâni. Dacă stai acasă şi crezi că ţine de noroc şi aştepţi să pice din cer, poţi să aştepţi şi un an şi nu găseşti. Salariul minim e 120 DKK/oră. Dacă lucrezi cel puţin 10-12 ore pe săptămână, poţi aplica pentru alocaţia de care am vorbit la început şi poţi avea un trai decent”, concluzionează Daniel.

 

Exemplul Marea Britanie

În Marea Britanie, o altă destinaţie de studii preferată de români, tinerii sunt încurajaţi să ia un împrumut de la stat, care să acopere în întregime taxa de şcolarizare, nu mai mare de 9.000 de lire pe an. Suma va fi returnată numai după angajare. „Este foarte important de precizat faptul că absolventul nu este obligat să rămână şi să se angajeze în Marea Britanie. În funcţie de ţară în care va ajunge să lucreze, i se va calcula un nivel al venitului anual. Doar din momentul în care va depăşi acest plafon va trebui să înceapă să restituie 9% din diferenţă. De exemplu, în cazul în care studentul se va întoarce în România (unde plafonul este de aproximativ 9.480 de lire/an) şi va depăşi plafonul stabilit, va da înapoi lunar 9% din ceea ce depăşeşte suma de 9.480 de lire”, explică Alina Mesaros, consilier EDMUNDO, un ONG educaţional care vine în sprijinul tinerilor interesaţi să studieze peste hotare. 

În paralel cu facultatea, arată aceasta, românii din Regatul Unit pot lucra part-time maximum 20 de ore pe săptămână pentru un salariu minim de 5 lire/oră. Împrumuturi oferă şi guvernul olandez, taxa de şcolarizare pentru studiile de licenţă fiind de 1.906 euro/an. Diferenţa este că tinerii vor începe să returneze împrumutul la doi ani după încheierea studiilor, iar sumă minimă lunară se ridică la aproximativ 45 de euro.