Strigăturile şi cântecele de nuntă s-au auzit la Centrul Cultural Reduta

„Că găina-i grasă tare, cu slănina pe spinare, şi-ai să vezi că pe-o găină, îţi iei nunule maşină, şi-ai să te plimbi cu nuna, cât te va ţine punga”. Este o parte din cântecul găinii, prezentat, ieri, la Centrul Cultural Reduta, la lansarea volumului „Poezia populară de nuntă. Culegere de texte din zonele etnografice Ţara Oltului şi Rupea”. Prezentarea a avut loc, evident, cu găina în braţe. Cum se făcea pe la nunţi. Volumul, prezentat publicului chiar de membri ai comunităţilor care păstrează încă vii tradiţiile specifice zonei în care trăiesc, adună cântece, strigături şi oraţii din 29 de sate din judeţul Braşov, culese în ultimii 66 de ani. Printre invitaţi s-au numărat şi două perechi de miri, din Rupea şi Drăguş, îmbrăcate în port popular de nuntă. Deosebită este găteala capului miresei, numită şi bortă cu „peuni”, care cântăreşte câteva kilograme. Doamna  Victoria a păstrat  în familie podoaba pe care i-a dăruit-o soacra sa şi pe care a purtat-o cu mândrie ea, fiica şi nepoatele. Joi a împrumutat-o miresei de la Rupea. În poezia populară de nunta, spun etnografii este concentrată toată puterea şi dorinţa membrilor unei comunităţi de a dărui tinerilor căsătoriţi gândurile bune.  
„Este muncă desfăşurată pe parcursul a 66 de ani pentru că primele culegeri au fost făcute în 1951. Sunt deosebit de bucuros că am putut să valorificăm materialele strânse în arhivă până la începutul secolului XXI, cât şi ceea ce au cules colegele mele împreună cu domnul Prahoveanu, în ultimii 4-5 ani”, a precizat, ieri, prof Adrian Văluşescu (foto), şef Serviciu Cultură Tradiţională, Centrul Cultural Reduta.

„Este perspectiva de reconstitui scenic nunta pentru că, în realitate, în sate, nu se mai desfăşoară după ritualul tradiţional. Este foarte importantă pentru că generaţia care vine să nu credeţi că nu ar fi dornică să cunoască, doar că nu mai au de unde şi această lucrare oferă un material şi pentru tânăra generaţie. Pentru noi, cei în vârstă, e un moment de nostalgie”, a explicat dr Ioan Prahoveanu (foto), cercetător ştiinţifiic, doctor în etnografie.

Ioan Pumnea (foto), desemnat în 2014 Tezaur Uman Viu, a făcut cunoscut dansul popular românesc peste tot în lume. A fost primul care a încercat să transpună folclorul din viaţa satului pe scenă. Spune despre obiceurile nunţii că sunt cel mai amplu fenomen al culturii populare române, care adună toate tipurile de cântece de la cele de jale la cele de petrecere. Odată cu lansarea volumului de texte etnografice au fost expuse şi fotografii despre obiceiul de nuntă din Drăguş şi din Rupea.