Stresul ne distruge sănătatea

Chiar dacă vă confruntați cu o situație primejdioasă sau doar sunteți presat de un termen limită, în ambele situații, stresul poate fi atât benefic, cât și dăunător. Răspunsul la stres vă pregătește și vă ajută să înlăturați un pericol imediat, dar dacă acesta persistă o vreme îndelungată, stresul cronic vă supune unor riscuri mari de sănătate precum obezitatea, boli cardiovasculare, cancer și multe alte afecțiuni. Puls crescut Reacția organismului la stres se declanșează în interiorul creierului, unde există glande care eliberează în sânge cantități mari de hormoni de stres ce vă pregătesc organismul pentru situația pe care o percepeți ca amenințătoare. Respirația se rărește, pulsul crește, bătăile inimii devin mai puternice, concentrarea și timpul de reacție se îmbunătățesc. Când situația stresantă dispare, hormonii nu mai sunt secretați în cantități crescute, nivelele lor revinenind la normal, iar organismul la starea inițială. Anxietate Dar, în societatea modernă, stresul nu dispare definitiv. Suntem în permanență supuși unui stres cronic, ce reprezintă un stimul constant pentru cascada hormonilor de stres. Mulți dintre noi devenim anxioși și îngrijorați față de lucruri care se întâmplă zilnic, de evenimente cotidiene sau din cauza relațiilor cu cei din jur, așa încât avem în permanență nivele ridicate de hormoni de stres, iar modificările organice care ar trebui să ne ajute să facem față unor situații potențial dăunătoare se mențin constante în cazul omului modern, putând deveni ireversibile. Probleme digestive Trebuie știut faptul că stresul suprimă sistemul reproducător în diferite grade. Hormonii de stres inhibă organele sexuale în mod direct, împiedicând secreția normală a acestora, iar rezultatul va fi un nivel mai scăzut al hormonilor sexuali. Stresul poate produce și probleme digestive. Hormonii stresului inhibă secreția acidă a stomacului și evacuarea gastrică și poate stimula direct colonul și grăbi tranzitul intestinal în acest segment al tubului digestiv. Mâncatul în timpul nopții Obezitatea poate fi și ea un efect al stresului cotidian. Nivelul constant crescut de cortizol, cum se întâmplă în anumite forme de depresie sau în stresul psihic cronic, poate stimula apetitul și duce la o creștere în greutate. Mâncatul în timpul nopții este comun în rândul oamenilor supuși stresului. Stresul influențează sistemul imunitar, rezultatul fiind o scădere a apărării organismului și astfel puteți deveni mai susceptibili la răceli, gripă, infecții și oboseală cronică. Nivelurile ridicate de cortizol din stresul prelungit inhibă celulele albe din sânge care reprezintă principala linie de apărare a organismului. Una din principalele tulburări psihice datorate stresului cronic este depresia. Mai multe studii au arătat că persoanele cu depresie și-au pierdut abilitatea de a contracara sau de a se adapta la feedbackul negativ al secreției crescute de cortizol. Organismul acestor persoane declanșează răspunsul de tip „luptă sau fugi”, însă nu-l mai pot reprima. Acest lucru duce la apariția anxietății, a unei stări hiperreactive, urmate de cele mai multe ori de răspunsul paradoxal numit „neajutorare învățată”, în care persoana respectivă este caracterizată prin pasivitate, concentrare pe sine, blamare, epuizare emoțională, retragere, lipsa motivației.