Strămoșii reclamelor

Reclama este sufletul comerțului. Această regulă de aur a marketingului a fost descoperită cu mult înainte ca „print”-ul, advertorialele sau „outdoor” -ul să se fi inventat. Primul anunț publicitar a fost publicat la Brașov în 1838 Expoziția de publicitate „Auziți, vedeți, mirați-vă!” a fost inaugurată ieri la Casa Mureșenilor, fiind creația tânărului muzeograf Marinela Barna. Este prima expoziție de acest fel care prezintă din punct de vedere istoric modul de promovare a produselor și serviciilor timp în secolul XIX. Marinela Barna a analizat colecția Gazetei de Transilvania din perioada 1838-1938, singurul mijloc de publicitate din Brașovul acelor vremuri. Au fost identificate peste 400 de machete publicitare, iar 290 sunt arătate brașovenilor. „La începuturile sale, publicitatea se făcea într-o manieră mai mult intuitivă, mai ales prin informare. A doua jumătate a sec XIX este o perioadă nereglementată, în sensul că fiecare putea lăuda orice și oricât fără interdicție. La începutul veacului următor publicitatea începe să se maturizeze, iar textul publicitar pune accentul pe aspectele concrete, pe beneficiile produsului. Publicitatea românească a avut o evoluție sincronă din punct de vedere calitativ cu publicitatea la nivel mondial, excepție făcând perioada comunistă”, a declarat muzeograful Marinela Barna. Prima reclamă a fost una culturală Cea mai importantă piesă de colecție este prima reclamă apărută în Transilvania, și anume anunțul concertului susținut de o elevă a lui Paganini, Eleonora Newmann. „Era intitulată sec „Anunțare de concert", însă este foarte interesant pentru că era publicat cu caractere românești într-un ziar scris cu litere chirilice. A apărut în ediția 13 din anul 1838 și promova un concert susținut de o voce a acelor vremuri”, a declarat Valer Rus (foto), directorul Muzeului Casa Mureșenilor. Cel mai căutat birt era „Împăratul romanilor” Prin intermediul anunțurilor de mică și mare publicitate, muzeografii au reușit să distingă elemente esențiale ale modului de viață din secolele trecute. „Spre exemplu, prăvăliile și cârciumile nu se cunoșteau după numele proprietarului, ci după efigia de la intrare: «La Cocoșul alb», «La Ursu», «La delfinul negru». Cel mai căutat birt era «Împăratul romanilor». Aici se bea de obicei, vinul cu apă minerală de Borsec”, ne spune Barna. Negustorii brașoveni își făceau reclamă la băcanie Din reclamele secolului XIX, reiese că mai mulți din negustorii brașoveni erau băcani. „Armenii se ocupau cu manufactura. Prăvălia lui Laszlo era vestită pentru marfa ei fină. Frații Simaiy dețineau și ei o prăvălie de manufacturi pe Târgul Grâului. În Târgul Cailor spre piață întâlnim băcăniile românești - a lui Teclu și a lui Ștefanovici. De la negustorii sași Heshaimer, Tartler și Porr, care aveau băcănii mari, se aprovizionau mai ales satele”, arată muzeograful. Berea de Brașov era proastă În Brașovul acelor vremuri se bea bere de Czell, de Dârset sau de Brașov, care era bere slabă și de proastă calitate. „Pentru berea adusă mai de departe (Steinbruck și Pilsner) trebuiau pivnițe bune. În anunțurile publicitare întâlnim reclame la cafea și hârtie de țigarete: Le Houblon, Le Drapeau National. Moda se schimba necontenit și își găsea loc în publicitate. Doar cei bogați cumpărau pentru nevestele lor toalete aduse de la Viena. La Brașov, croitorii croiau după «Jurnalul de modă de la Viena»”, ne mai spune muzeograful. Deși pare greu de crezut, în farmaciile „La îngerul păzitor”, „La speranța” se vindeau „specii”, adică marfă adusă din Colonii: piper, scorțișoară, cuișoare. Meditații la dans și pian Acum 100 de ani, nu meditațiile la matematică pentru odrasle îi preocupau pe părinți, ci la… dans. „Pianul și limba franceză făceau parte din educația fetelor «de familie». Se ofereau lecții de dans, de pian, de limba franceză”, ne mai spune istoricul. „Ani la rând istoricii s-au preocupat de ce a însemnat evenimentele sociale, politice și culturale de pe primele pagini ale Gazetei de Transilvania. Noi am avut curiozitatea să ne preocupăm de ultima pagină a acestui ziar, cea în care apărea publicitatea în secolul al XIX-lea. Este o istorie savuroasă și completă a ceea ce a însemnat viața publică, comercială, socială și economică a acestui oraș”, a subliniat Valer Rus, directorul Muzeului Casa Mureșenilor. Expoziția va fi activă la Muzeul Casa Mureșenilor timp de două luni.