Strada Michael Weiss, de la Uliţa Călugăriţelor la Aleea Cafenelelor

Strada Michael Weiss reprezintă poate cel mai bine schimbările semnificative care s-au întâmplat în perioada postdecembristă în Braşov. La fel ca în tot burgul, se şterg urmele urbanistice păguboase cu care comunismul a încercat să facă uitat trecutul burghez al oraşului, să schimbe multiculturalismul braşovean printr-o propagandă proletară în care farmecul de odinioară să nu se mai regăsească. S-a dorit ca oraşul primei şcoli româneşti să-şi piardă coroana în favoarea strungului. Nu spun că industrializarea Braşovului a fost un lucru negativ, spun doar că pe lângă aceasta, nu s-a dorit păstrarea specificului transilvănean ci o uniformizare searbădă, neidentitară, nepotrivită spiritului braşovean. Oraşul şi străzile acestuia reprimesc aerul burghez, curat şi european pe care o întreagă ţară ar trebui să-l respire, scrie merg.in.

Strada este situată în centrul vechi şi uneşte două străzi cunoscute ale Braşovului: strada Mureşenilor şi strada Republicii formând cel mai vizitat triunghi stradal al oraşului. Ca o perlă a coroanei, în capul unghiului este Piaţa Sfatului şi Biserica Neagră. Din Michael Weiss intri în recent redesenata Piaţă George Enescu. În casa pe colţ cu Piaţa Enescu, la numărul 6, s-a născut poetul oraşului: Ștefan Baciu. La muzeul poetului – „Casa galbenă” cum este cunoscută de localnici, se poate ajunge în pas uşor spre Bastionul Ţesătorilor. În mod firesc, v-ar lua 5-7 minute, însă, frumuseţea Braşovului vă va reţine pe drum mult mai mult timp.

 

Cine a fost Michael Weiss

„Numele străzilor şi pieţelor erau uneori interesante şi vorbeau despre stări şi oameni din veacurile trecute”, amintea Sextil Puşcariu în lucrarea sa: „Braşovul de altădată”. Străzile Braşovului modern păstrează memoria oamenilor de seamă ai urbei. Este şi cazul lui Michael Weiss (1569-1612) care a fost judele Braşovului – titlu ce astăzi este echivalent cu cel de primar. A fost şi un important istoric şi literat al vremii sale. A rămas cunoscut pentru că s-a opus lui Gabriel Bathory, principele Transilvaniei, iar Braşovul nu a putut fi supus acestuia (să nu uităm că moare la Feldioara, decapitat de oştenii principelui). In memoriam, braşovenii au bătut o monedă pe care era inscripţionat mesajul: „Michael Weiss 1612. Și-a făcut datoria faţă de patrie.”

 

Nonnergasse

Pentru prima dată strada a primit numele actual în 1887, până atunci a fost cunoscută sub denumirea: Nonnergasse – care însemna Uliţa Călugăriţelor. După 1947 străzile Braşovului s-au transformat onomastic într-o comedie bolşevico-sovietică de prost gust care nu avea nimic de a face cu istoria şi povestea locului. Însuşi oraşul a purtat numele Stalin între 8 septembrie 1950 şi 24 decembrie 1960. Strada Michael Weiss, unde era şi Piaţa sub Bucium, a devenit Armata Roşie.

După revoluţie artera a fost secţionată în două: Michael Weiss şi Armata Română, partea ce dă în strada Bălcescu, însă, ulterior, întreaga stradă a reprimit numele judelui.