Strada Ciobanului sau cum mai trăiesc acum oamenii cărora comuniştii le-au pus gunoiul la poartă

Zona vechilor halde de deşeuri, de la marginea străzii Ciobanului, a rămas în continuare una desprinsă parcă din lumea a treia, unde timpul parcă a stat în loc şi unde nepăsarea unora duce la poluarea întregii zone. 

Autorităţile au demarat încă de la începutul acestei luni o campanie pentru a determina care sunt cauzele principale care duc la poluarea cursurilor de apă care traversează municipiul Braşov, ţinând cont că, până la finele lui 2015, aceste ape trebuie să fie curate conform angajamentelor luate faţă de Uniunea Europeană. Lucrurile nu sunt deloc în regulă pe Pârâul Timişul Sec, primul care a fost luat la puricat de către echipele mixte de control formate din reprezentanţi ai Prefecturii şi Primăriei Braşov, Companiei Apa, Sistemului de Gospodărire a Apelor şi Gărzii de Mediu Braşov.

 

Rampele sunt închise doar în teorie 

În urma controalelor cele mai multe probleme găsite pe acest curs de apă au fost în zona cuprinsă între REMAT şi strada Ciobanului, respectiv în apropierea fostelor rampe de deşeuri menajere şi industriale din Timiş - Triaj, unde de fapt s-a sistat depozitarea de gunoaie încă din anul 2000, dar operaţiunea de închidere nu a fost nici până în ziua de astăzi finalizată. Conform subprefectului Mihai Mohaci, echipele de control au descoperit pe malurile pârâului sau chiar pe cursul de apă de la deşeuri menajere şi resturi de materiale de construcţii, până la diverse instalaţii ilegale de scurgere a apelor reziduale, unele dintre ele încă funcţionale. 

Subprefectul a precizat că pentru igienizarea acestui curs de apă este nevoie de ample acţiuni de curăţenie, care vor dura câteva luni. „Au fost elaborate acum doar note de constatare, în care sunt menţionate toate problemele. Urmează ca oficialii Gărzii Naţionale de Mediu să pregătească procesele-verbale şi să stabilească măsurile de remediere a deficienţelor, iar dacă este cazul, să dispună sancţionarea celor care nu au respectat legislaţia în vigoare”, a explicat Mohaci. „În urma datelor obţinute după aceste controale, vor fi stabilite măsurile necesare şi structurile responsabile pentru implementarea lor. În ceea ce priveşte igienizarea pârâului Timişul Sec, împreună cu Sistemul de Gospodărire a Apelor, vom întreprinde, şi în continuare, acţiuni de remediere a problemelor ce apar pe cursurile de apă”, a precizat şi Sorin Toarcea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov.

 

Se caută varianta optimă pentru închiderea haldelor

Sorin Toarcea a mai precizat că în şedinţa de Consiliul Local din luna mai a fost aprobat studiul de oportunitate privind ecologizarea şi închiderea gropilor de deşeuri industriale şi menajere din zona Timiş-Triaj. Aceste lucrări vor trebuie terminate până în 2018, iar edilii iau în calcul, în urma unor discuţii cu o companie germană, chiar transformarea acestor halde în plantaţii de sălcii energetice. „Urmează să se găsească varianta optimă pentru închiderea acestor rampe”, a subliniat Toarcea.

 

Bălţi cu apă mizeră pe post de adăpători 

Cea mai mare problemă este în zona străzii Ciobanului unde funcţionează o aşa-zisă fermă de vite. Din cercetările făcute de cei de la Serviciul de Gospodărire a Apelor, zilele trecute, a reieşit faptul că în zona grajdului acestei ferme există instalaţii ilegale de scurgere a dejecţiilor în pârâu. 

Ieri, subprefectul însoţit de reprezentanţii Direcţiei Sanitar Veterinare, ai Gărzii de Mediu şi ai SGA au vrut să vadă în ce condiţii funcţionează această fermă şi dacă este în regulă cu autorizaţiile. Patronul nu era în zonă, iar singurii au putut să dea unele explicaţii erau cei care se ocupau de vite. Vacile, 30 la număr după cum a susţinut cel care le păzea, păşteau chiar la marginea uneia dintre fostele halde şi se adăpau din nişte bălţi cu apă mizeră. „Noi adăpăm apele din râu, din Timiş, nu de aici”, s-a apărat Florin Fătu, care îşi păştea liniştit ciurda pe lângă gunoaie şi pe lângă apa mizeră. Subprefectul i-a cerut acestuia să îşi anunţe şeful că a intrat în „colimator” şi trebuie să se prezinte de urgenţă astăzi la Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor cu toate documentele, de la avizul de funcţionare, până la actele privind calitatea mărfurilor pe care le produce, mai ales că văcarul a precizat că laptele obţinut nu este comercializat, ci este folosit pentru producerea brânzei, dar nu ştie ce se întâmplă apoi cu aceasta.

 

Resturi din demolări aruncate în mijlocul străzii

Drumul care străbate cei doi munţi de deşeuri este plin pe margine de mormane de resturi de materiale de construcţii, dar şi alte gunoaie, depozitate aici de cei care vor să scape de acestea fără să fie nevoiţi să plătească vreo taxă la rampa ecologică. 

Mai grav este că strada Ciobanului, care este de fapt o uliţă, a fost blocată recent pe o porţiune, după ce o persoană fără prea mult spirit civic a crezut de cuviinţă că îşi poate descărca resturile dintr-o demolare fix în mijlocul străzii. „Acum trei zile, când am fost prima dată în control, aici nu era nimic. Vom face controale în zonă unde se fac demolări pentru a vedea exact unde îşi depozitează resturile rezultate în urma acestor activităţi”, a susţinut Mohaci. Claudia David, comisarul şef al Gărzii de Mediu Braşov, a precizat că se vor face controale pentru a-i descoperi pe cei care aduc gunoaie în zonă şi se va dispune ridicarea lor şi transportarea la rampa ecologică. „Aceste deşeuri rezultate din demolări nu afectează solul, dar afectează din punct de vedere peisagistic. Nu este normal să se mai depoziteze deşeuri în această zonă, atâta timp cât aici nu mai funcţionează o rampă de gunoi. În primă fază, se vor stabili termene de remediere a deficienţelor, care, dacă nu sunt respectate, amenzile care pot fi aplicate pot ajunge până la 50.000 de lei, în cazul autorităţilor locale, sau până la 2.500 de lei, în cazul persoanelor fizice”, a explicat şeful Gărzii de Mediu. 

 

A fost odată

Cele câteva familii care locuiesc în această parte a străzii Ciobanului sunt nemulţumite că încă nu s-au luat măsuri pentru închiderea efectivă a vechilor halde şi pentru a se stopa depozitarea de deşeuri în această zonă. „Ni s-a tot promis că se face ordine, dar nu s-a făcut nimic. Trebuie să se facă ceva cu munţii ăştia de gunoaie, că pe vremuri era frumos aici”, a spus Elena Novac, care locuieşte în zonă. „Pe vremuri, aici era foarte frumos. Era o livadă cu nuci, şi în rest era câmp. Pe vremea comuniştilor s-au făcut gropile de gunoi, ne-au luat terenurile şi acum am rămas cu mizeria. E rău că vin de prin oraş şi îşi aruncă aici gunoiul”, s-a plâns şi Ileana Opra.